Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)
Ştiinţele naturii
422 8 prezente în C-împia Nirului, apar aici eu regularitate în biotopuri mai umede ea şi în zonele montane. Fitocenozele dominate de elementul relictar Calamagrostis neglecta au o importanţă majoră în reconstituirea evoluţiei vegetaţiei postglaciare din Címpia Nirului. 2. — As. Caricetum elatae (Kerner 58) W. Koch 26. Această asociaţie este destul de frecventă pe terenurile de interdune din Câmpia Nirului, dar se pare că, în prezent deja lipseşte din celelalte zone 'de câmpie limitrofe, care aparţin altor unităţi geomorfologice. A fost identificată şi studiată la: Sanislău la locul numit „Calandari“ (rel. 1, 2), în mlaştinile ,,Vermeş“nului '(rel. 3, 6, 7), la vest de sat sub vii (rel. 4, 5), precum şi în hotarul satului Ciumeşti în mlaştinile de la „Resa“ (rel. 8, 9) şi în mlaştinile de la locul numit „Săpătura dracului“ (rel. 10). Este o asociaţie care marchează o fază importantă a colmatării mlaştinilor de interdune. Carex elata formează vegetaţie de popîndaci, muşuroaiele ridicîndu-se deasupra apei, iar în apa înconjurătoare, în special la fitocenozele care sínt încă în stadiul iniţial de formare (rel. 1, 2), poate fi găsită şi vegetaţia plutitoare. La începutul formării a acestor muşuroaie, acestea încă nu sínt bine fixate, ele se mişcă la călcare, aşa cum s-a constatat la locul numit „Calandari“, unde apa înconjurătoare pe alocuri ajungea până la genunchi. Odată cu scăderea nivelului apei Fig. 4. As. Caricetum elatae în hotarul satului Sanislău.
