Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)
Arheologie
9 33 O cercetare sumară întreprinsă în 1969 la faţa locului şi săpăturile din 1971, au dus la identificarea primei aşezări paleolitice de pe platforma someşeană. Aici, ne aflăm la extremitatea nord-vestică a Bazinului Transilvaniei, în zona colinelor cu Înălţimi reduse, care fac legătura între lanţul Munţilor vulcanici şi Carpaţii Apuseni. Aşezarea se află pe fruntea unei coline terasiforme de pe malul drept al Someşului, deasupra confluenţei cu pîrîul Valea Seacă. Colina este formată din stîncă masivă ealcaroasă (exploatată eu ani în urmă pentru construcţii), acoperită de un strat de sol argiloiluviai cu grosimi ce variază între circa 0,20 şi 2 m puternic erodat. Zona în care s-au făcut săpăturile arheologice n-a fost afectată de lucrări agricole, în schimb aceasta este restrînsă ca suprafaţă datorită distrugerii ei odată cu exploatarea pietrei în cariera veche. Prin sondajele din 1969 şi secţiunile deschise în 1971, la Perii Vadului s-a săpat o suprafaţă de 134 m.p., unde s-au identificat două niveluri de locuire, ambele documentînd culturi ale paleoliticului superior. Stratul de sus, atribuit culturii gravetiene, este concentrat în depozitul luto-prăfos (A) suprapus de un strat subţire de maximum, 20 cm de sol cenuşiu-prăfos şi are la bază un orizont argilos de culoare roşcată şi textură în reţea poligonală, care acoperă masivul calcaros. Obiectele de piatră cioplită descoperite în stratul superior constau din lame simple, nuclee, deşeuri de cioplire şi 17 unelte propriu-zise, cioplite din opal în proporţii de 63%, andezité şi gresii 20% şi silex 17%. Remarcăm lipsa totală a obsidianei. în întregul lui materialul are un caracter microlitic dominant. Uneltele sínt cioplite pe lame şi aşchii scurte şi constau din 5 lame retuşate mărunt, 4 gratoare, 3 burine, 2 lame mărunte retuşate abrupt, un străpungător, un trapez şi o unealtă combinată. Toate nucleele sínt prismatice, cu două planuri de lovire largi. Lamele simple sínt mărunte (2—5 cm lung). Lamele şi aşchiile retuşate sínt toate fragmentare şi retuşate numai parţial. Una dintre ele are o scobitură laterală retuşată invers. Gratoarele sínt cioplite pe aşchii scurte (una îngustă triunghiulară în secţiune) şi au ambele laturi retuşate mărunt (3 exemplare) sau numai una, care este retuşată abrupt (1 exemplar). Burinele sínt cioplite pe colţ de aşchie lată (2 exemplare) şi unul pe o lamă cu trunchiere oblică spre dreapta, retuşată abrupt. O unealtă combinată (burin-străpungător) este realizată pe o lamă cu baza groasă pe care se află burinul cu trei trepte şi vîrful ascuţit prin trunchierea bilaterală, oblică, a piesei şi cruţarea unei proeminenţe centrale (vîrful străpungător). O lamă microlitică îngustă (1,8 cm lungime cu secţiunea trapezoidală) are latura stingă retuşată abrupt în toată lungimea ei, iar cea opusă numai parţial, spre' vîrf. Piesa astfel lucrată are vîrful ascuţit aceasta putînd fi folosită ca străpungător. 3 — Studii şi comunicări — IV.
