Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)
Istorie
150 8 Secolul al XVI-lea în acest secol se produc mari schimbări în viaţa oraşului. S-a sfîrşit viaţa paşnică, care domnise timp de sute de ani, pentru că sínt duse lupte înverşunate pentru domnii între Habsburgi şi Zapolieşti. în aceste lupte oraşul este de mai multe ori asediat, ocupat, ars de beligeranţi, ca de exemplu în 1536, 1558, 1562. Şi pericolul turcesc devine iminent. Turcii asediază cetatea în 1562, de aceea fraţii Bathoreşti, care ajung în posesia celor două oraşe în 1543 schimbă cursul Someşului trecîndu-1 într-o albie nouă, care să apere oraşul dintre sud21. Această albie părăseşte cursul cel vechi în dreptul străzii Fîntînii de azi, apoi urma cursul de azi al Someşului pînă la vest de străzile Haşdeu de Golescu şi Caişilor, făcînd mai departe o mare curbă spre vest, urmîndu-şi drumul prin P-ţa Titulescu, unde avea o legătură cu albia veche. De aici iarăşi se împart în două, ocolind Lunca Sighetului de azi şi făcînd mai multe meandre întortocheate, curge spre nord-est. Astfel oraşul Satu Mare fiind înconjurat din toate părţile de apa Someşului, ajunge pe o insulă, fapt menţionat totdeauna în operele din această perioadă22. Tot în 1543 Bathoreştii au construit o cetate puternică din lemn şi pământ în zona de sud-est a insulei, care a fost înconjurată de un şanţ adînc şi a fost despărţită de oraş de un teren fără construcţii, ca tunurile să aibă loc de tragere. în jurul insulei s-a construit un dig cu palisadă, care în unele locuri a fost fortificat mai bine. Castelul făcea parte din această fortificaţie23. Mintiul a rămas în afara insulei şi a fost înconjurat de un şanţ şi de un gard de mărăciniş. Urmele şanţului se vedeau în str. Fabricii, Rodnei şi Lăcrimioarei. Din Mintiu se putea ieşi prin trei porţi, şi anume: la capătul B-dului Unirii, străzile Ady Endre şi Pionierilor. De aceea străzile converg înspre aceste puncte. Din insula Satu Mare se putea ieşi peste trei poduri şi anume, unuia capătul străzii Cuza Vodă, unde începea drumul spre Baia Mare, ai doilea la capătul străzii Kossuth Lajos, unde începea drumul spre Cărei şi Sălaj. Al treilea pod lega Satu Mare cu Mintiu şi a fost în str. Ştefan cel Mare de azi, în dreptul faţadei internatului şcolilor medii şi a cinematografului Popular. Cetatea a fost arsă în 1564, după retragerea trupelor lui Şt. Bathori şi a fost ocupată de generalul Habsburgilor, L. Schwendi. Din porunca generalului, cetatea a fost reconstruită sub conducerea inginerului italian 21 Szatmár-Németi monográfiája, p. 180—188. 22 S z a m o s k S z i I.: Történelmi maradványai, în Monumenta históriáé Hungáriáé, Scriptores, p. 319. 23 Arhiva de Stat din Budapesta, N.R.A., fascicol 783. Verancsics A: Összes munkái, în Monumenta Históriáé Hungáriáé Scriptores, voi. II, p. 39.
