Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)
Ioan Foriş: Dezvoltarea economico-socială a judeţului Satu Mar epe coordonatele socialismului
7 15 ganizaţii de bază cu un număr de 7 998 membri, în anul 1965 efectivul celor peste 1 100 organizaţii de bază din zona actualului judeţ Satu Mare depăşea 25 000 de comunişti. Din punctul de vedere administrativ-teritorial, actualul teritoriu al judeţului Satu Mare a cunoscut aceeaşi evoluţie ca toate celelalte zone ale ţării noastre. După cum se ştie, Plenara C.C. al P.C.R. din 15—17 mai 1950 a hotărît o nouă organizare administrativ-teritorială a ţării, pe raioane şi regiuni. In asemenea condiţii, teritoriul vechiului judeţ Satu Mare a fost împărţit în mai multe raioane: Satu Mare, Cărei, Oaş, Baia Mare, care au intrat în componenţa regiunii Baia Mare. în istoria contemporană a României şi, în acest cadru, a judeţului Satu Mare, Congresele al IX-lea, al X-lea şi al XI-lea ale P.C.R. s-au impus şi vor rămîne ca momente decisive în ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii partidului şi a întregului popor român, pentru edificarea socialismului. Aşa cum se arată în Programul P.C.R., „odată cu Congresul al IX-lea al partidului, în 1965, cu adoptarea noii constituţii şi proclamarea Republicii Socialiste România, se deschide o perioadă nouă în dezvoltarea socialistă a ţării, în activitatea partidului“4. O importanţă deosebită pentru dezvoltarea construcţiei socialiste a avut reorganizarea administrativ-teritorială a ţării pe baza hotărîrilor adoptate de Conferinţa Naţională a P.C.R., din decembrie 1967, care înlăturînd o serie de verigi şi trepte intermediare, a apropiat conducerea de unităţile de bază, de activitatea de producţie. Noua organizare teritorial-administrativă, în cadrul căreia a fost creat şi judeţul Satu Mare, se impunea ca o măsură cu ample semnificaţii în politica consecvent promovată de partid de amplasare armonioasă a forţelor de producţie pe întreg teritoriul patriei şi a determina, pe acestă bază, ridicarea rapidă, economico-socială şi culturală, a tuturor zonelor ţării şi îndeosebi a celor mai puţin dezvoltate economic; ea a dat un nou şi puternic vieţii economico-sociale pe întreg teritoriul României socialiste. Referindu-se la semnificaţia acestei hotărîri, în perspectiva deceniului care a trecut de atunci, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea rostită la Marea Adunare Populară din municipiul Satu Mare la 21 iunie 1978 spunea că reforma administrativ-teritorială „a descătuşat elanul creator al populaţiei din toate judeţele şi a creat condiţii pentru o justă amplasare teritorială a industriei pentru dezvoltarea economico-socială armonioasă a patriei noastre“5. Pe baza rezultatelor, a transformărilor adînci şi complexe care s-au produs în viaţa societăţii noastre în această perioadă, Congresul al X-lea al partidului, din august 1969, a apreciat că s-au creat condiţii necesare pentru trecerea la o etapă nouă a dezvoltării socialiste a ţării: făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. La rîndul său, în noiembrie 4 Programul Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, p. 59. 5 Nicolae Ceauşescu, România pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate, voi. 16, Ed. politică, Bucureşti, 1979, p. 403—404.
