Satu Mare. Studii şi comunicări 3. (1975)
Istorie
114 4 fel, chiar tineretul studios din Satu Mare era de acord cu amînarea Adunării generale, deoarece în toamna anului 1871 ar fi putut participa şi el, în număr mai însemnat. Revista Familia lansează de altfel un călduros apel în acest sens tinerimii sătmărene ce studia atunci la Oradea. Adunării generale din Satu Mare îi revine sarcina importantă de a anunţa şi filialele nou constituite. Dar cînd entuziasmul era în toi, alte piedici se interpun şi Adunarea generală se amînă pentru o dată nedeterminată. Motivele au fost multiple, reţinem doar două: în septembrie 1871 se ţineau lucrările Societăţii academice române, la care avea obligaţia să participe Iosif Hodoş, Vincenţiu Babeş şi Al. Roman, deci trei fruntaşi cărturari, membri ai Comitetului de conducere a Societăţii. Vincenţiu Babeş era casierul Comitetului iar Alexandru Roman unul dintre personalităţile de bază ale Societăţii. Al doilea motiv era neputinţa de a veni la Satu Mare a lui Alexandru Mocioni (din raţiuni politice), care era vicepreşedintele Societăţii. Evident, lucrările se complicau şi din cauza stăpînirii oficiale, dar oricum o dată sămînţa aruncată în pămînt fertil nu se putea să nu încolţească la timpul oportun. Vestea îmbucurătoare o aduce aceeaşi Familia, nepreţuită îndeajuns amică a părţilor sătmărene, dătătoare de multe speranţe. Adunarea generală se va ţine în primăvara anului 1872, în zilele de 1 şi 2 mai. între timp, se însufleţesc şi careienii, se pregătesc şi ei pentru întîmpinarea măreţului eveniment, se adună fonduri, în biserică se instalează o casă de bani, colecta avînd ca scop „cultivarea poporului român“. în faţa unor asemenea acte de curaj şi eroism naţional Familia din 10 decembrie 1871 încheie relatarea cu ovaţiunea Bravo fraţilor sătmărenii“ Febra pregătirii lucrărilor continua. Comitetul de iniţiativă din Satu Mare reanunţă balul românesc programat şi se iau măsuri concrete de primire a oaspeţilor la gară. Acelaşi animator Alexandru Ferenţiu devine omul organizator, centrul şi interesul tuturor acţiunilor iar altul cu preocupări gazetăreşti (neidentificat încă onomastic), trimite un articol revistei Familia, întitulat Haidam la Satu Mare, în cuprinsul căruia invită călduros cît mai mulţi participanţi la Adunarea generală. Ideea balului revine iarăşi, se anunţă şi preţul biletelor precum şi încasatorul: Vasiliu Fabianu. Adunarea generală s-a ţinut în zilele de 1 şi 2 mai 1872. Evenimentul a trebuit să fie însufleţitor, de zile mari, ocazie cu care s-au manifestat multe din aspiraţiile poporului român din Transilvania. în noaptea de 30 aprilie 1872 sătmărenii întîmpină Comitetul central al Socităţii în gara Sătmărel (Jidani) şi în cea din Satu Mare. Cei doi reprezentanţi, Al. Roman şi Iosif Vulcan, au fost întîmpinaţi cu urale în gara Sătmărel. Seara la ora 19,30 şi la lumina făcliilor s-a intonat aici Deşteaptă-te române, deşi trenul a oprit un singur minut. Peste 600 de persoane au pornit pe jos pînă la gara Sătmărel să întîmpine oaspeţii. în gara Satu Mare reprezentanţii Societăţii au fost primiţi de o mulţime entuziastă, cuvîntul de bun sosit fiind rostit de canonicul Ioane Dărăbant. I-a răspuns Al. Roman. Hotelul „Coroana“ a găzduit oaspeţii, iar în ziua următoare au început lucrările Adunării generale. Preşedinte al adunării a fost ales Al.
