Satu Mare. Studii şi comunicări 3. (1975)

Istorie

Í5 11

nut.ului de idei al materialelor propagandistice tipărite şi difuzate de organizaţia P.C.R. Satu Mare. Un lucru trebuie spus însă şi anume: ele erau pătrunse de un profund umanism, de un spirit revoluţionar intransigent, avînd darul să sădească în inimile muncitorilor idealurile de dreptate şi libertate. Pornind de la descrierea situaţiei concrete locale, din fabrici şi ateliere, din viaţa de toate zilele materialele propagandistice desprindeau concluzii generalizatoare pentru lupta muncitorilor sătmăreni ca parte integrantă a frontului naţional de luptă al clasei noastre muncitoare. înainte de toate propaganda desfăşurată de comunişti era îndreptată spre demascarea cauzelor inechităţii sociale, a contradicţiilor de clasă din societatea românească, indicîndu-se totodată metodele de acţiune care puteau duce la răsturnarea ordinei sociale burgheze şi instaurarea socialismului, căci acesta era ţelul fundamental al «comuniştilor. în această direcţie un raport al autorităţilor locale din 12 mai 1933 semnala superiorilor că activitatea desfăşurată de comunişti urmăreşte „instaurarea prin violenţă a dictaturii unei clase sociale (a proletariatului — n.n.) asupra altor clase şi în genere răsturnarea ordinei sociale burgheze în România“.11 Avînd în vedere munca prodigioasă desfăşurată de organizaţia P.C.R. Satu Mare, un alt raport al autorităţilor aprecia că: „Mişcarea comunistă din acest oraş şi mai ales în judeţ, în ultimul timp a luat proporţii însemnate“.11 12

0 susţinută activitate a desfăşurat organizaţia P.C.R. Satu Mare în «cadrul sindicatelor muncitoreşti. Datorită acestui fapt sindicatele s-au dovedit a fi factori activi ai luptei muncitorilor împotriva exploatării patronale, al apărării dreptului de organizare şi de întrunire. Sindicatele muncitoreşti din Satu Mare: Metalurgişti, Constructori, Lucrători în îmbrăcăminte şi pielărie, Lemn şi mobilă, Alimentaţie, Funcţionari particulari, s-au situat încă de la început pe poziţii revoluţionare, ele ridicîndu-se, în 1923, împotriva Consiliului sindical din Cluj care hotărîse afilierea sindicatelor din România la centrala Sindicală Internaţională cu sediul la Amsterdam. De pe aceleaşi poziţii sindicatele din Satu Mare au fost reprezentate printr-o delegaţie la adunarea de constituire a Consiliului General al Sindicatelor unitare din 28 — 29 octombrie 1923 de la Bucureşti, au subscris principiile ce au stat la temelia formării acestei centrale sindicale, cît şi manifestul lansat Către muncitorimea din întreaga ţară, în vederea refacerii rîndurilor proletariatului, a luptei intransigente contra rînduielilor capitaliste.13 Pentru ca sindicatele unitare să-şi poată desfăşura activitatea conform legii sindicatelor profesionale din 1921, Comitetele acestora au înaintat de îndată actele constitutive la Tribunalul Satu Mare, dobîndind, în noiembrie 1923, personalitate juridică.14 între reprezentanţii sindicatelor unitare se aflau, între alţii, Pricop Iosif, Grama

11 Idem, fond 50, dos. nr. 2679, f. 136.

11 Idem, fond 50, dos. nr. 27, partea I, f. 349.

13 Documente din istoria Partidului Comunist..., Editura Politică, Bucureşti, 1970, p. 561, 565.

1J Arhiva C.C. al P.C.R., fond 50, dos. nr. 6766, f. 39—40; Arhivele statului, Filiala Satu Mare, fond Prefectura judeţului Satu Mare dos. nr. 32/1922; dos. nr. 19/1923; dos. nr. 25/1924.