Satu Mare. Studii şi comunicări 2. (1972)
Arheologie - Istorie
55 sens, probabil ea se află în altă parte şi nu a fost încă identificată (12), merită de asemenea să fie menţionate. Vasele din care provin cioburile au fost modelate din pastă cenuşie-cărămizie, destul de prost arsă şi poate datorită adîncimii mici la care s-a păstrat, este foarte friabilă. Majoritatea fragmentelor găsite sínt ornamentate cu linii incizate dispuse quasi paralel pe pereţii vasului (v. pl. VI\l]7, 8) (13), dispuse oblic (14) (pl. VIII/9), în formă de brădişor (15) (pl. VIII/5) sau sub formă de benzi umplute cu haşuri (pl. VIII/1, 2, 3, 4, 6) (16). Se conturează astfel un facies nord-vestic al culturii Coţofenî, poate de aspect periferic, caracterizat prin ceramică ornamentată cu linii incizate şi linte, cu linii incizate tăiate de mici segmente sau cu un fel de împunsături succesive mărunte sau fine de manieră proprie. Aşezările acestei variante Goţofeni sínt răspîndite pe Crişul Negru (17), în jurul Oradei (18), pe Crasna (19) şi prin descoperirea de la Medieşul Aurit, pe cursul inferior al Someşului. Această fază pare a nu cunoaşte ornamentarea clasică cu împunsături succesive, deşi se cunosc descoperiri cu ceramică de acest tip (Furchenstich) (20), din această arie. E drept însă că ceaşca de la Oradea este deocamdată singulară în părţile de nord-vest ale României. Spre sud s-a găsit ceramică Coţofeni în zona Moneasa (21) şi pe valea Cigherului (22), care însă pare a atesta, pe de o parte importuri sau pătrunderi Baden-Pécel, sau tot o fază fără împunsături succesive. In aria sus-amintită, din nord-vestul României şi ornamentarea cu boabe de linte este sporadică, găsindu-se în aşezări doar cîte 1—2 cioburi (23). Mai importante sínt elementele Baden (posibil să existe chiar aşezări sau nivele Baden-Pécel de sine stătătoare), în aşezările de la Oradea-Salca (24), Girişul Criş (25) şi Unimăt (26). In aceeaşi arie au fost în schimb foarte puţin sesizate contacte directe intre cultura Coţofeni şi Bodrogkeresztúr, găsite mai ales separat, indiferent că sínt nivele sau elemente distincte în aşezări comune sau aşezări separate. Nu au fost sesizate pînă în prezent nici elemente Kostolac (27), deşi în Slovacia această cultură este destul de bine reprezentată. Aceeaşi situaţie este şi în cazul culturii Vucedol (27 a). In ce priveşte însă grupul Vucedol, se pare că situaţia s-a schimbat. Nu demult, cu ocazia cercetării unei aşezări dacice la Clit-„Gureţul Negrilor“ în masivul Moma Codru, a fost găsită ceramică Coţofeni (v. pl. IX) ornamentată cu incizii, linte şi împunsături succesive, între care se remarcă şi două fragmente (v. pl. IX/10, 11), ce par a fi la prima vedere Vucedol (28), deşi n-ar fi exclus, date fiind vecinătatea ariei culturii Caka-Kosyhi (28 a), ca cele două cioburi să fie pătrunderi,importuri din această arie. Pouiţia geografică a Clitului (jud. Arad) delimitează şi mai strîns legăturile aşezării Coţofeni de aici cu grupa Makó, respectiv Nyírség, din cadrul culturii
