Satu Mare. Studii şi comunicări 2. (1972)

Arheologie - Istorie

259

«tul, ci toţi ştiutorii de carte din sat. In acelaşi an (1908) analele „Astrei“ menţionează cicluri de cursuri în mai multe sate din judeţ. La Borieşti cursul de alfabetizare a fost susţinut de învăţătorul Aurel Popan, fiind alfabetizaţi treizeci de neştiutori de carte (26). înfiinţarea acestor cursuri în general de către asociaţie a fost o acţiune lăudabilă, căci. deşi departe de a rezolva o problemă complexă în ansamblul ei — analfabetismul, „Astra“ a contribuit cu posibilităţi modeste, dar cu entuziasm la alfabetizarea şi antrenarea la cultură a populaţiei româneşti din vechea monarhie.

„Astra“ a manifestat o preocupare de căpetenie pentru salvarea valorilor culturale ale poporului român, pentru cultivarea comoirilor spirituale şi materiale reprezentînd arta şi etnografia tradiţională românească. La adunarea despărţămîntului ţinută în 1899 la Seini şi amintită mai sus, după o frumoasă expunere despre portul popular şi «despre folclorul ţinutului, printre vorbitori fiind Constantin Lucaciu din Iojib, fratele luptătorului memorandist, s-a oferit un premiu pentru „colectarea de poezii poporale din Oaş“. Protocolul adunării conchide că „rezultatul moral şi material al adunării în folosul ţelului general urmărit de „Astra“ a fost satisfăcător“ (27).

Despre necesitatea şi importanţa promovării „industriei casnice“ (printre care ţesutul şi cusutul), s-a vorbit la Tiream la 23 iulie 1911. In acelaşi scop, adunarea despărţămîntului Sătmar organizată aici hotărăşte înfiinţarea la Tiream a unui atelier de ţesătorie spre a cultiva tradiţia populară locală în acest meşteşug. Amintind frumuseţea 'portului tradiţional românesc, C. Lucaciu, în prelegerea sa pe această temă, îndeamnă ţărăncile să-l păstreze şi să-l cultive (28) De asemenea se propune organizarea unor expoziţii de ţesături şi cusături cu motive tradiţionale locale, de pe teritoriul despărţămîntului Sătmar. In acest scop adunarea generală din Tiream stabileşte „o comisie în cauza lăţire! ţesăturilor naţionale în părţile noastre“, care preconizează primele expoziţii in Botiz, Dorolţ, Sanislău. In iarna anului următor se deschide expoziţia ia Sanislău, relatarea căreia o aflăm într-un raport al comisiei amintite, înaintat comitetului central al „Astrei“ la Sibiu. Expoziţia a cuprins ţesături şi cusături de pe Someş, din alte zone ale Sătmarului, din Sălaj, Maramureş, etc. In raport se remarcă frumuseţea exponatelor aduse de ţărăncile din Moftinul Mic şi din Pomi. De asemenea se cere un premiu pentru o ţărancă care dovedeşte „mult interes, strădanie în arta ţesutului“ (29). „Interesarea (interesul manifestat pentru expoziţie, n. n.) s-a dovedit destul de bună, eercetînd-o şi ţărăncile din satele vecine“, se spune în raport. Această preocuprare a despărţămîntului continuă şi în anii următori, în 1914 se cer albume cu cusături şi ţesături pentru bibliotecile din Lipău şi Mădăras (30).

Dintre manifestările „Astrei“, de cea mai largă popularitate se 'bucurau adunările generale anuale organizate la nivelul despărţămin*telor sau pe întreaga asociaţie. In general căutînd să nu depăşească li-