Bader Tibor (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 1. (1969)
C. Kacso: Morminte din perioada de tranziţie spre epoca bronzului de la Ciumeşti
5 53 zentînd ultima fază a unei dezvoltări culturale neîntrerupte, începută încă în neoliticul mijlociu. Dintre formele de ceramică ce-şi au originea în cultura Tiszapolgăr, bine reprezentate în descoperirea de la Ciumeşti sínt vasele cu picior (vasele pl. VII/1—4), vasele în formă de „ghiveci de flori" (vasele pl. VIII/1—4) şi vasele în formă de „oală de lapte" (vasele pl. IX/2—4). Dintre numeroasele analogii pentru aceste forme de ceramică cităm doar pe cele de la Basatanya — Tiszapolgăr7, Pusztaistvănhăza8, Tiszadob9. Este interesant de remarcat cum pe unele vase în formă de „ghiveci de flori" descoperite la Ciumeşti (vasele pl. VIII/2, 4) proeminenţele care au un rol ornamental încep isă-şi recapete rolul funcţional de toartă. Acest proces s-a observat şi pe unele vase aparţinînd culturii Tiszapolgăr10. Cele trei vase în formă de „oală de lapte" reprezintă două variante ale acestui tip ceramic, ele diferenţiindu-se nu numai prin anumite detalii de formă, dar şi cronologic. Vasul pl. IX/2 face parte din variantele cele mai vechi ale acestui tip ceramic, care apare mai întîi într-un facies timpuriu al culturii grupat cu preponderenţă în jurul gurii Mureşului11. Celelalte două vase, de formă mai zveltă şi cu torţile plasate chiar sub buză, apar într-o etapă mai tîrzie. Vasul pl. IX/4, piesa cea mai reprezentativă a complexului de la Ciumeşti, se remarcă prin fineţea execuţiei ornamentului său deosebit de bogat. Acest ornament general răspîndit în cultura Bodrogkeresztúr reprezintă tot o moştenire Tiszapolgăr12. în legătură cu originele acestui ornament au existat vii discuţii, unii înclinînd isă-1 deducă din imitarea ţesutului, ba chiar a broderiilor13, alţii din imitarea împletiturilor14. O analogie perfectă pentru descoperirea de la Ciumeşti oferă vasul din mormîntul 29 de la Pusztaistvănhăza15. Castroanele, tip ceramic aparţinînd în exclusivitate culturii Bodrogkeresztúr, sínt şi ele bine reprezentate în descoperirea de la Ciumeşti. Spre deosebire însă de majoritatea ceramicii aici descoperite, toate castroanele sínt prelucrate dintr-o paistă fină şi sínt bine arse, unele dintre ele prezentînd urme de lustruire. Pentru analogii cităm din nou săpăturile de la Pusztaistvănhăza16. Vasul pl. IX/1, este mai puţin răspîndit în repertoriul ceramic Bodrogkeresztúr. La Szentes s-a descoperit un exemplar asemănător, însă fără picioare17, iar la Pusztaistvănhăza două, dintre care unul neornamentat, iar celălalt ornamentat cu puncte incizate, avînd două tortiţe de aspect unghiular plasate tot la întretăierea gîtului cu corpul vasului18. Vasul pl. VII/5 nu are o analogie perfectă printre materialele Bodrogkeresztúr cercetate spre comparare. Un exemplar oarecumva asemănător s-a descoperit la Paszab19. Spre deosebire de vasul de la Ciumeşti, acesta are patru picioare.
