Bader Tibor (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 1. (1969)
C. Kacso: Morminte din perioada de tranziţie spre epoca bronzului de la Ciumeşti
52 4 corpul vasului pînă aproape de fund, este îngrijit lucrat şi constă dintr-o rejea de linii întrerupte de benzi de meandre, împărţite şi ele prin linii crestate. Întreg ornamentul se termină în partea de jos cu o linie crestată circulară. Sub torţi sínt plasate benzi oblice. Dimensiuni: înălţimea — 0,221 m; diametrul gurii — 0,078 m; diametrul fundului — 0,066 m; grosimea — 0,004 m, (pl. IX/4). 19. Vas mare de aspect tronconic. Pasta destul de grosolană, culoarea roşiatică, arderea satisfăcătoare. Gura largă, foarte puţin evazată. Pereţii groşi sínt uşor bombaţi spre bază. Fundul drept. La nivelul diametrului maxim, vasul este decorat cu patru proeminente conice, mari, dispuse simetric. Dimensiuni: înălţimea — 0,248 m; diametrul gurii — 0,24 m; diametrul fundului — 0,153 m; grosimea 0,01 m (pl. IX/5). 20. Daltă de cupru cu tăişul curbat, muchea minerului îndoită, avînd secţiunea dreptunghiulară. Dimensiuni: lungimea — 0,125 m; lăţimea corpului dălţii — 0,022 m; lăţimea tăişului — 0,05 m; grosimea — 0,009 m (pl. IX/6). 21. Daltă de cupru de formă paralelipipedică, cu tăişul drept, prezentáld urme de lovire. Secţiunea patrată. Dimensiuni: lungimea — 0,117 m,- lăţimea — 0,10 m (pl. IX/7). * îţi $ Deşi lipsesc observaţiile care să precizeze condiţiile în care s-a descoperit complexul de la Ciumeşti, materialele provin foarte probabil dintr-un cimitir. Pentru acest lucru pledează existenţa numărului mare de vase întregi, precum şi faptul că se cunoaşte în raza satului Ciumeşti un alt punct, unde is-a descoperit ceramică de tip Bodrogkeresztúr, care pare să fie aşezarea corespunzătoare cimitirului aici prezentat.3 Faptul că cei care au făcut descoperirea nu ne-au semnalat şi existenţa scheletelor — cimitirele culturii Bodrogkeresztúr sínt numai din inhumaţie; morţii sínt înhumaţi în poziţie chircită pe direcţia est-vest, bărbaţii fiind culcaţi pe dreapta, deci cu privirea spre nord, iar femeile pe stînga, deci cu privirea spre sud4 — se datoreşte faptului că limonitul existent în nisip a măcinat şi distrus în mare parte oasele şi descoperitorii n-au mai găsit urme vizibile de resturi omeneşti. Aceaşi situaţie s-a semnalat la mormîntul de inhumaţie Otomani III descoperit la Berea şi la mormintele de inhumaţie celtice din necropola de la Ciumeşti.5 Numeroasele descoperiri de tip Bodrogkeresztúr oferă în general analogii bune atît pentru ceramică cit şi pentru piesele de cupru descoperite la Ciumeşti. Chiar dacă unele forme de vase trădează o reminiscenţă a culturii anterioare Tiszapolgăr, acesta se explică prin faptul că cultura Bodrogkeresztúr urmează cronologic imediat după această cultură6, ea repre-
