Bader Tibor (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 1. (1969)
B. Burai: Despre cetatea de tip italian din Satu Mare (1543-1705)
144 20 20. Monografia oraşului p. 164 şi 229. 21. I. M. Korabinszky, Producten-Lexikon Pojon 1786. 22. Forgách, op. cit. p. 275. 23. L. A. Maggiorotti, op. cit. 24. L. A. Maggiorotti, Architetti e architettura militari, în L'opera del genio italiano all’ Estero, Seria IV. voi. II. Roma, 1936. 25. în Arhiva de Stat din Budapesta. 26. Takács S. Magyar várak, în Századok, anul 1907, şi Pataki V. op. cit. 27. Codex iuris Hungaricae, voi. II—III. 28. La acest capitol am folosit lucrările lui Takács S., Rajzok a török világból voi. I.—III.; Nagy M. op. cit. 29. Plingerile garnizoanei din Kálló şi Satu Mare, in Hadtörténeti Közlemények, anul 1894. 30. Demko K. Magyarország hadiereje a XVI. században, în Hadtörténeti Közlemények, 1916—1917. Despre numărul soldaţilor din cetatea din Satu-Mare avem următoarele date: în anul 1558, o situaţie din arhiva de la Graz arată că, în cetatea din Satu Mare sínt o mie de călăreţi, adică un regiment. în 1576 pentru garnizoana din Satu Mare camera din Sepeş a cheltuit 2.922 florini şi 16 denari ca soldă. în 1577 aici sínt 500 khnechti, 100 de călăreţi, 25 pedestraşi şi 32 artilerişti. în 1585 francezul Bongars scrie că aici se găsesc 700 de soldaţi germani, 300 ■călăreţi şi numeroşi pedestraşi liberi. în 1611 în Satu Mare se găsesc 198 pedestraşi, 80 călăreţi şi un număr de artilerişti. în 1612 căpitanul Doczy primeşte ca soldă 19.420,92 fl. şi pentru cheltuieli extraordinare 2.751,60 fl. în 1648 în Satu Mare era un colonel, un locotenent-colonel, doi căpitani şi 150 călăreţi.Solda lor lunară era de 1047,90 fl. In 1660 sínt 100 pedestraşi germani cu •carabină, 100 de călăreţi, 100 de pedestraşi pămînteni şi 500 pedestraşi germani, în 1662 aici se găsesc 3 companii din regimentul de pedestraşi Wallis şi 5 companii din regimentul de călăreţi Spork. în 1672 aici sínt 200 de călăreţi, 200 de pedestraşi, 5 artilerişti şi alţii 4. Solda lor lunară era de 1579,15 fl. în 1672 aici sínt 3.000 de soldaţi germani. Solda lunară fiind de 7.779,40 fl. Se mai găsesc 100 de călăreţi, 60 haiduci, 11 artilerişti şi alţii 4. 1699 după reducerea ordonată de Leopold I în cetate se găsesc 2.000 de pedestraşi germani şi cîteva sute de dragonieri. Despre regimentele care se găseau în Satu Mare, în opera lui Nagy Mihály am găsit următoarele date: în 1660 aici se găsesc regimentele Heister, Colals, Ratschin, şi Palatin, în 1670 ■aici era comandantul Dünnenwaldt cu 5 companii timp de un an şi jumătate, în 1685—1693 regimentul Serényi, în 1687 regimentul Houchin cu comandantul lor G. Houchin, în 1692 regimentele Serényi, Amerzam, Auersperg, în 1694 regimentele 'Mansfeld, Metternich, Würtemberg, şi Monpelgard, în 1697 regimentul Monpelgard, in 1699 regimentele Tyrkheim, Neuburg, Steinville, Montecuccoli şi Rabutin. Despre numărul tunurilor avem următoarele date: Procesul verbal al şedinţei Consiliului de Război din Viena din anul 1577 menţionează existenta în cetate a: 4 buc. tunuri Singern; 7 buc. Quartirschlange (tun lung şi greu cu un calibru de 8 cm.), 2 buc. Falconi (tun de şase pfunţi); 1 buc. Scharfetindl; 10 buc. Haubitz •(obuze; 2 buc. Morse (mortiere); 14 buc. orge (tunuri cu mai multe ţevi); 404 buc. puşti grele; 130 buc. arme de mînă. F. Bethlen scrie în História Transilvaniae că după lupta de la Goroslău din 1601, Basta a trimis la Satu Mare 45 sau 59 tunuri ca pradă de război. în Magyar Történeti Évkönyvek és naplók a XVI—XVIII, századból, voi. II Gyulaffy Eustachiu aminteşte ín 1603, că în cetatea Satu Mare se găsesc numai ■•tunuri de mare calibru în număr de 47.
