Bader Tibor (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 1. (1969)
Dr. Şt. Ferenczi: Cu privire la apărarea hotarului de nord al provinciei Dacia
106 16 de apărare, dar şi în ansamblul ei. Poate, pentru unii, referirea noastră la opera lui Vegetius s-ar părea anacronă, deoarece, după cît se ştie, acest autor scria compendiul său după anul 435, ba cărţile III şi IV chiar după a. 441, ambele acestea fiind dedicate tînărului împărat Valentinian. Este adevărat însă că o bună parte a materialului cuprins în cărţile I şi II reflectă şi realităţile militare, precum şi concepţiile strategice din secolele II şi III e.n. Cf. L. Vérady, Késörómai hadilgyek és társadalmi alapjaik, (Budapest), 1961, p. 279—282. 22 Cf. Á. Buday, Felirattan, [Cluj], 1914, p. 276; W. Wagner, Die Dislokation der römischen Auxiliariormationen in den Provinzen Noricum, Pannonien, Moesien und Dakien von Augustus bis Gailienus, Berlin, 1938, p. 105, notele 184—185; J. Szilágyi, în DissPann, ser. II, nr. 21, p. 14—15, 65, pl. XVI, nr. 245, 247, pl. XVII, nr. 251, pl. XVIII, nr. 267; C. Daicoviciu, D. Protase, în JRS, LI, 1961, p. 65, 66; idem, in ActaMN, I, 1964, p. 168—169, 170. 23 Notăm aici că, pentru scurtarea drumului, respectiv pentru a tăia cotul mare al Someşului dintre Rus-Ileanda-Cliţ, încă şi recent toţi acei care veneau cu vitele de la tîrgurile din Jibou, nu se duceau de la Cormeniş-Rogna-Buzaşi către Fodora-Vad-Dej, ci se urcau pe înălţimile dintre localităţile Surduc-Iapa-Rus. Deocamdată nu se cunoaşte nimic în acest sens, dar nu este cu totul exclus că şi romanii avuseseră astfel de scurtături de drum. 24 I. A. Demidovici, M. Iancu, T. Morariu, I. N. Oleinikov, Al. Savu, I. Sîrcu, Raionarea tizico-geogralică, în MonGeorgrRPR, I, p. 651. 25 Cf. St. Ferenczi, Die Ertorschung des römischen Limes auf den Höhen des Meseşgebirges, în Dacia, N. S., XI, 1967, p. 146, 156. 26 Această părere a fost exprimată prima dată de A. Radnóti (A dáciai limes a Meszesen. II limes di Dacia sulla montagna Meszes, în ArchÉrt, ser. III, V—VI, 1944—1945, p. 139—140, cu notele 17—22; p. 154—155, notele 17—22; cf. şi J. Szilágyi, în DissPann, ser. II, nr. 21, p. 75, addenda la nota 66/a). 27 Idem, ibidem, p. 139, 154. 28 Vezi K. Torma, în EME Evk, III, 1864—1865, p. 11—12. 29 K. Torma, în ETTK, X/4, p. 31—41, a se vedea şi schiţa-harta de la capătul volumului; [A. Buday], în Szolnok-Doboka vármegye monographiája, voi. I, [Dej], 1901, p. 57, 201—202, 218; J. Kádár, ibidem, voi. V, p. 222; C. Daicoviciu, Neue Mitteilungen aus Dctzien, în Dacia. VII—VIII, 1937—1940, p. 322; idem, Severus Alexander şi provincia Dacia, în ActaMN, III, 1966, p. 169. Menţionăm că de pe teritoriul localităţii Negrileşti se cunoaşte şi un monument epigrafic, un altar dedicat Dianei şi lui Silvanus, ajuns în muzeul fostei Asociaţiuni „Astra" din Sibiu, cu locul de provenienţă neprecizat însă. Cf. G. Finály, Két római íelirat Dáciából, in ArchÉrt, XXXI, 1911, p. 433. 30. J. Kádár Szolnok-Doboka vármegye monographiája, voi. III, [Dej], 1902, p. 512... „1882-ben Torma Károly a Szamosvölgyén kutatva, e község határán, hol a sósmezei, borszói és galgói határrészek találkoznak, ... magas hegytetőn, honnan Désre (és Alsókosályra) is jól lehet látni, állítólag római vagy barbárkori várnak alapfalait találta meg1'... 31 Idem, ibidem, voi. IV, p. 474 ... „A »Dealu săcăturii« hegytetőn, hol e község és a konkolyfalvi határ összeér,... Torma Károly kutatván,... a rómaiak építette őrhelyre bukkant, amely... a Szamos jobbpartján, a kisnyíresi hegytetőn ugyancsak tőle felfedezett őrhellyel lehetett összeköttetésben" ... 32 Idem, ibidem, voi. V, p. 559 ... „Határán az állami út mellett jobbra . .. kerek római őrtorony alapfalai 1882-ben, midőn... Torma Károly e tájon kutatott, még láthatók voltak" ... 33 Idem, ibidem, voi. IV, p. 474. 34 Idem, ibidem, voi. V, p. 81 ... „Cetăţea, erdős kőszikla, melynek tetején 1882-ben Torma Károly... római őrtorony nyomait fedezte fel"... 35 Idem, ibidem, voi. VI, p. 90... „A Cărămida hegyen sok tégla és vastag cserép-maradvány látható, szántáskor az eke gyakran fordít ki ilyeneket. Erről azt tartják, hogy egykor itt vár vagy valami másféle erőd és lakott hely volt”...
