Bader Tibor (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 1. (1969)
T. Bader: Depozitul de bronzuri de la Domăneşti
80 8 numai parţială. Ar fi de dorit dacă mai este posibilă publicarea acestuia in întregime. Ţinînd seama că obiectele cele mai importante şi tipice sínt cunoscute, încercăm să facem totuşi o comparaţie preliminară. Obiectele ce se găsesc în amîndouă depozitele sínt: topoarele de luptă (1:23, 11:4), brăţările (1:16, 11:37), dălţile (1:10—13. 11:1). Topoarele de luptă cu două braţe, topoare de luptă cu ceafă prelungită, sabie, celturile, vîrfurile de lance, secerile cu miner, etc., nu se găsesc în al doilea depozit, în schimb acesta are: tutuli, falere, aplici, opritori-buton de la o zăbală, care îmbogăţesc cunoştinţele noastre despre inventarul şi ocupaţia tribului care a folosit aceste două depozite de bronzuri. După cantitatea mare de obiecte ce alcătuiesc aceste depozite se poate presupune că ele au aparţinut unei comunităţi. Al doilea depozit conţine atît piese destinate turnării cit şi obiecte încă în uz. Avînd în vedere faptul că la Domăneşti există o aşezare de tip Otomani şi ceramica aflată în jurul locului descoperirii depozitului este tot de tip Otomani, ne sugerează încadrarea acestor depozite în mediul cultural Otomani Iii, după actuala cronologie internă a culturii73. Ascunderea depozitelor de la sfîrşitul epocii bronzului a fost cauzată fie din motive interne, fie din motive externe, datorită ciocnirilor dintre triburi aparţinînd culturilor Wietenberg, Otomani, Suciu de Sus, etc74. Se poate presupune că ascunderea celor două depozite de la Domăneşti ar fi cauzată, eventual de pătrunderea purtătorilor culturii Găva, documentată în această zonă prin descoperirile de la Sanislău, Culciu-Mare, etc. Pentru a cunoaşte mai bine situaţia istorică de la sfîrşitul epocii bronzului şi începutul Hallstattului la nord-vestul ţării, vor fi necesare cercetări arheologice mai ample, în lumina cărora s-ar putea rezolva unele probleme care azi nu sínt îndeajuns de bine cunoscute. TIBERIU BADER (Satu-Mare) NB. Comunicarea de iată a lost ţinută la prima sesiune ştiinţifică a muzeelor din ţară de la Bucureşti, 1964. Considerăm încă utilă publicarea comunicării, fără compieilări şl modificări faţă de manuscrisul original.
