Eftimiu, Victor: Omul care-a vazut moartea; Q 297

- 58 simulezi o salvare e la înec... dai 5,ooo de lei complicelui... îl pui să se tundă, îl îmbraci... î readuci în societate, te prezinţi alegătorilor, să le surprinzi buna credinţă... Frumos... foarte frumos ! Acum se adevereşte tot ce spunea lumea despre dumneata ! Falşificarea vinului, fraudele fisoale, cămata, lăcomia de bani, goana după sitiiaţii! Toate se limpezesc acum ! Cunoşti dumneata codul pe nai, domnul meu ? Stii ce spune articolul 366, alineatul b privitor la substituirea de persoane ? Sti: dumneata că eşti pasibil de la trei la sece ani închisoare grea ? RALUCA Puşcăria, Filimoone, uite darul bătrîneţelor mele ! ( plînge ) Uite cadoul meu de nuntă ! Aşa mă iubeşti pe mine ta, tă ? ( plîngînd de fericire ) Bravo fiul meu, n-am ştiut niciodată oc talent aveai !( îl îmbrăţişează ) la Bucureşti, la barou, în parlament, în minister, nu aici, băiatul tatei ! Ia mai zi tu ceva, ia mai zi ! ( continuă pledoaria, beat de glorie ) Doi oameni dintr-un om. Vagabondul s-a prefăcut neant - şi din cenuşa lui s-a ivit, ca pasărea Fenix, nepotul de la Fălticeni I Ingenioasă fantezie, domnilomeu, dar legislaţia milenară, oprobiul public a turnat în sentinţe lapidare, a stigmatizat excesele de fantezie ale delicvenţilor ! Aş fi vurt să fiu apărătorul dumitale, dar revolta mă face acuzator ! Avocatul a devenit procuror... Apără-te, singur, domnule Pili on ! RAIZJCA Ce să se mai apere dumnealui ? Ce să mai spuie ? Totdeauna aşa a fost, totdeauna a jucat pe două tablouri Hercule INumai eu ştiu cît a trebuit să rabd, oîte am trecut cu vederea, pentru fericirea copilei noastre ! FILIMON Te-a găsit şi pe dumneata demonul elocvenţei, madame Filimon ! Să vă ferească Dumnezeu să-mi vie şi mie odată apă la moară, să vedeţi elocvenţă ! RALUCA Niciodată n-o să-ţi mai vie apa la moară, Filimoane ! ALICE LEON JORJ