Kelemen Imola (szerk.): A Csíki Székely Múzeum Évkönyve 8. (Csíkszereda, 2012)
Néprajz - Farkas Irén: A csíki főkötő vagy csepesz
FARKAS IRÉN CEAPSA SECUIASCĂ DIN ZONA CIUCULUI Rezumat Lucrarea prezintă colecţia de cepse a Muzeului Secuiesc al Ciucului. Ceapsa sau căiţa este o piesă importantă din portul popular femeiesc secuiesc din zona Ciucului (Csík). Era purtată de femei, din ziua nunţii până la adânci bătrâneţi, ele fiind înmormântate în acest port. Purtarea cepsei era simbolul femeii măritate, şi are o semnificaţie aparte, precum pălăria în portul bărbătesc (simbolul bărbatului însurat). Ceapsa a fost dăruită de mire miresei. In ziua nunţii, după cununie, în cadrul ceremoniei de iniţiere, mireasa este pieptănată, părul i se pune în coc (conci), care, la rândul lui, este tot un simbol al femeii măritate. Cocul este apoi acoperit de ceapsă sau căiţă. De-a lungul secolelor, această piesă de port feminin a evoluat, s-a schimbat foarte mult, mai ales în secolele 18-19, când moda boierească şi a burgheziei a avut un efect puternic asupra evoluţiei portului popular feminin. In ceea ce priveşte culoarea, croiul, materialul şi podoabele folosite pentru decorare, ceapsa purtată în Secuime îşi are originile în moda burgheziei. Culoarea cepselor este neagră, au fost croite din două sau trei părţi, din textile mai fine, ca satinul, brocartul pentru păturile mai bogate, iar pentru cele mai sărace, din textile mai simple (tafta, kloten). Erau împodobite cu dantele, panglici, şnururi, fluturaşe şi mărgeluşe. în zona Ciucului, distingem, după croială, două tipuri de cepse. Menţionăm că, ele diferă după aspect şi de căiţele purtate în zona Gheorgheni (Gyergyó), zona Casinului (Kâszon), şi de cele ceangăieşti din Valea Ghimeşului (Gyimes). Căiţele sunt purtate până la începutul secolului al 20-lea. Treptat, au ieşit din modă, locul lor a fost luat de basmalele din diferite materiale şi culori. THE SZEKLER MOB-CAP FROM THE CIUC REGION Abstract The study presents the mob-cap collection of The Szekler Museum of Ciuc. Mob-caps are an important piece of Szekler women’s wear in the Ciuc (Csík) region. Women wore them from their wedding day until their elderly ages, even being buried with them. Wearing a mob-cap was the symbol of being married and it had a special significance, much like the hat in men’s wear (the symbol of a married man). The mob-cap was given as a present from the groom to the bride, on their wedding day, after the nuptial ceremony. During the initiation ceremony, the bride’s hair is combed and arranged in a bun (also a symbol of married women), on top of which the mob-cap is put. This piece of women’s wear has changed during time, especially in the 18—19th centuries, when boyar and bourgeois fashion influenced its evolution. Considering its colour, cut, material and decoration, the mob-cap worn by Szeklers has its origins in the bourgeois fashion. Their colour is black, their tailored from two or three parts of fine materials like satin or brocade for richer classes and simple materials like taffeta for the poorer. They were decorated with laces, ribbons, cords and pearls. Based on tailoring there are two distinct mob-caps in the Ciuc (Csík) region. They also differ from the ones worn in the Georgheni (Gyergyó), Casin (Kászon) and Ghimeş (Gyimes) regions. From the 20th century mob-caps are not worn anymore, they slowly went out of fashion, their place being taken by kerchiefs of different materials and colours. 314
