Kelemen Imola (szerk.): A Csíki Székely Múzeum Évkönyve 7. (Csíkszereda, 2011)
Régészet - Florion Gogâltan–Lóránt Darvas–Andrea Demjén: Descoperiri aparţinând epocii bronzului la Lăzarea (jud. Harghita)
mai mult sau mai puţin apropiat de evoluţia aşezării Wietenberg de la Păuleni-Ciuc. Ea a fost încadrată iniţial de Valeriu Cavruc şi Mihai Rotea într-o perioadă timpurie,48 49 50 Rotea atribuind-o chiar primei faze (I) din evoluţia acestei culturi. Ulterior, pe bună dreptate, această datare a fost reconsiderată, propunându-se o etapă mai târzie, a Il-a, din dezvoltarea culturii Wietenberg şi un sincronism cu faza IC2 a culturii Monteoru.'’0 Pentru o corectă încadrare culturală a descoperirilor noastre se cuvine să facem unele precizări suplimentare în privinţa „decorului” striat. Atât la Păuleni-Ciuc, cât şi în alte obiective ale culturii Wietenberg,51 impresiunile striate realizate cu ajutorul unei măturici sunt puţin reprezentative. Este posibil ca acest fapt să reprezinte o realitate caracteristică culturii Wieteneberg,'’2 53 sau, pur şi simplu, datorită simplităţii sau a valorii cronologice reduse, să nu fi fost luate în considerare de către specialişti, atunci când au fost publicate diferitele loturi de ceramică caracteristice acestei culturi.55 Am precizat faptul că la Lăzarea „Biserica romano-catolică” nu avem siguranţa existenţei unui singur orizont de locuire. Din ceea ce cunoaştem la ora actuală, ceramica striată este o caracteristică a etapei finale a bronzului timpuriu din sud-estul Transilvaniei,54 dar şi a culturii Costişa, de-o parte şi de alta a Carpaţilor Orientali.55 Pentru că între orizontul marcat de aşezarea de la Zoltán, jud. Covasna, şi locuirea de la Lăzarea se interpun alte realităţi culturale, să vedem, pe scurt, prin ce filiaţie este posibilă apariţia ornamentului striat în cultura Wietenberg. Cercetările de la Costişa (jud. Neamţ), Văleni (jud. Neamţ)56 ori Borleşti (jud. Neamţ)57 au permis schiţarea în anii ’60 şi 70 ai secolului trecut a problematicii începutului bronzului mijlociu în zona central-vestică a Moldovei. Urmează ca săpăturile ulterioare să clarifice o serie de chestiuni privind definirea aşa-numitei culturi Costişa, cronologia şi raporturile sale interculturale. Dacă realităţile bronzului timpuriu au fost sintetizate de Florentin Burtănescu,58 a fost meritul lui Gheorghe Dumitroaia de a completa ceea ce ştiam despre bronzul mijlociu, cu investigaţiile sale şi ale colaboratorilor săi cu privire la aşa numitele „descoperiri de tip Komarov-Costişa”.59 Situl de la Lunca „Poiana Slatinei” a furnizat un lot interesant de materiale caracteristice acestui orizont.60 Reluarea săpăturilor de la Costişa, pe lângă prelucrarea vechilor descoperiri, a permis completarea inventarului arheologic al perioadei, lămurirea cronologiei relative a contactelor cu comunităţile de peste Carpaţi, etc.61 Alte situri reprezentative ale acestei culturi în Moldova sunt cele de la Poduri (jud. Bacău),62 63 64 Siliştea (jud. Neamţ),65 Cucuieţi (jud. Bacău),6"* Târgu Neamţ,65 etc. 48 CAVRUC, ROTEA 2000, 158. 49 ROTEA 2000, 31. 50 CAVRUC, BUZEA 2002, 50; CAVRUC 2002, 91. 51 BOROFFKA 1994, Typentaf. 9/2-3, Beilage A, ornament VD1. 52 MUNTEANU 2010, 218. 53 Din discuţiile purtate cu dr. Valerii Kavruk am aflat că, ceramica cu „décor” striat de la Păuleni-Ciuc este mult mai numeroasă, decât a fost publicată. Gheorghe Lazarovici este cel care a insistat, încă în urmă cu 35 de ani, pe importanta studierii decorului striat (LAZAROVICI, MILEA 1976, 20, 29-30). 54 CAVRUC 1997, 97-133; CAVRUC, CAVRUC 1997, 157-172; CAVRUC 2004, 265-275. 55 POPESCU 2000, 203-208; MUNTEANU 2010, 142. 56 VULPE 1961, 105-122; VULPE, ZAMO?TEANU 1962, 309-316. 57 FLORESCU 1970, 51-81; MUNTEANU 2010, 43 cu completări bibliografice. 58 BURTĂNESCU 2002. 59 DUMITROAIA 2002, 127-156; DUMITROAIA 2001, 13-22; MUNTEANU, DUMITROAIA 2005, 461-473. 60 Situl este atribuit mai nou culturii Komarov. Vezi MUNTEANU 2010, 54 cu bibliografia. 61 POPESCU 2000, 203-208; POPESCU 2003, 379-401; POPESCU, BĂJENARU 2004, 277-294; POPESCU 2005, 313-322; POPESCU 2009, 194-201; POPESCU, BĂJENARU 2009a, 5-22; POPESCU, BĂJENARU 2009b, 23-47; POPESCU 2010, 213-227. 62 MONAH ET AL. 2003, 51-54; MUNTEANU, DUMITROAIA 2009, 337-349; MUNTEANU 2010, 47-48, cu completări bibliografice. 63 BOLOHAN, MUNTEANU 2001, 44-49; BOLOHAN, CRE?U 2004, 55-76; BOLOHAN 2005, 195-206; OLOHAN 2010, 235-241. 64 MUNTEANU ET AL. 2007, 57-70. 65 D1ACONU 2009, 43-56. GOGÂLTAN FLORIN, DARVAS LÓRÁNT, DEMJÉN ANDREA 60
