Kelemen Imola (szerk.): A Csíki Székely Múzeum Évkönyve 7. (Csíkszereda, 2011)

Történelem - György Béla: Adalékok a két világháború közötti székely autonómia kérdéséhez

GYÖRGYBÉLA____________________________________________________________

CONTRIBUŢII PRIVIND PROBLEMA AUTONOMIEI SECUIEŞTI ÎN PERIOADA

INTERBELICĂ

Rezumat

După 1918, minoritatea maghiară din Transilvania a văzut rezolvarea situaţiei sale în autonomie. Hotărârile de la Alba Iulia şi tratatul minoritar de la Paris au creat cadrul juridic înfăptuirii acesteia. După un deceniu de viaţă în minoritate, problema înfiinţării autonomiei şcolare şi înfăptuirii autonomiei secuieşti a revenit în actualitate.

Lucrarea prezintă evenimentele de la sfârşitul anilor 1920 şi din 1930, care ajută la înţelegerea mai largă a temei cercetate. în alcătuirea planului de autonomie, un rol deosebit l-au avut mai ales conducătorii din Secuime, fiind cunoscute cele realizate de Árpád Paál şi Gábor Pál, respectiv consfătuirile de la Homorod (Homoród), Miercurea-Ciuc (Csíkszereda) şi Braşov (Kronstadt, Brassó). Conducerea Partidului Maghiar din România (romániai Országos Magyar Párt) a purtat discuţii permanente pe această temă, încercând să colaboreze şi cu bisericile. De la mijlocul anilor treizeci, László Bárdossy, ambasador maghiar la Bucureşti, a sprijinit problema autonomiei secuieşti, până când evenimentele istorice nu au dat o altă întorsătură proiectelor.

FURTHER DATA ON THE QUESTION OF THE SZEKLER AUTONOMY BETWEEN

THE TWO WORLD WARS Abstract

After 1918, the Hungarians in Transylvania who recently became a minority saw the solution to their problem in autonomy. Hopes and possibilities were offered by the Alba- Iulia decrees and the minority contract from Paris. After a decade of being a minority, the issue of establishing a scholar and a Szekler autonomy was brought up again.

This paper provides data for this topic by presenting the events that happened at the end of the 1920’s and during the 1930’s. The Szekler rulers have mostly headed the line in elaborating a plan for the autonomy, this is how the projects of Árpád Paál and Gábor Pál came to life. There were also meetings in Homorod (Homoród), Miercurea-Ciuc (Csíkszereda), Braşov (Kronstadt, Brassó). The corporations of the Territorial Hungarian Party (Országos Magyar Párt - OMP) have constantly discussed the matter and were trying to conciliate with the Churches. From the middle of the 1930’s László Bárdossy, as the Hungarian ambassador in Bucharest, was the most powerful motor of the Szekler autonomy untill the historical events have turned the wheel on the projects and solutions.

120