Revista Catolica, 1905 (6. évfolyam, 18-24. szám)

1905-02-15 / 18-20. szám

266

REVISTA CÁTÖLTCA

moasá, un spital, o bisericä mare $i au §i un episcop aid.

Lucruri vrednice de vSzut sunt in Nazaret mai multe, pentru un sutiét de evlavios cre- stin. A§a e tämpläria lui Iosif: o cas5 scundä, in care se zice cä ar fi lucrat logodnicul Mariéi. Apói ruinele unei clädiri care sä vede a fi fost o clädire mai maré, $i despre cári se spune cä ar fi ale sinagogei in care a predicat Isus. Ifi mai aratä hagii $i o lespede maré de piaträ, $i spun cä ar fi masa la care ar ű mäncat Isus cu Apostolii sái.

Dela Nazaret cale de cinci ceasuri pe jós, ajungi la lacul Genazaretului längä care a pe- trecut atäta vreme Domnul Christos invSfänd, Lacul are apä, foarte limpede, malurile ii sunt pline de verdeafä §i de copaci umbre$i, dealu- rile dimprejur sunt frumoase, a$a cä acest lac este, negre$it, punctui cel mai frumos din toatä Palestina. Pe maiul de cätre apus al lacului se atlä cele mai multe localitäfi cunoscute din Noul Testament.

Aici intradevSr e frumos finutul- $i cre- §tinul are impresie inälfätoare de sutiét, trecänd de-alungul malului plin de viafä, plin de sgo- mot de pescari — cäci Genazaretul este $i acum ca $i pe vremea apostolilor foarte bogát in pe§te — $i plin de atätea amintiri din viafa Mäntuitorului. Capitala finutului pe vremea Domnului Christos sä vede a fi orä§elul Capernaum, care astäzi nu mai este, $i nici chiar ruinele nu i-se §tiu cu siguranfä cari ii sunt, cäci pe mal se gäsesc in mai multe locuri mine de orä^ele, $i unii spun cä aceasta de aici ar fi ale Capernaumului, alfii cä cele de colo. S’au implinit vorbele Mäntuitorului cänd a zis: »Vai fie Capernaume, tu cel ce te-ai ridicat pänä la cer, cäci vei cädea pänä in adäncul Iadului!« Ridicarea la cer sä vede cä ar trebui infeleasä

ca o mändrie a Capernaumului pentru bogäfiile sale. Mai probabil este cä ruinele Capernaumului sunt acélé ce se v6d la satui Tabira, pe maiul lacului dinspre Nord-Vest, $i ajung pänä in lac. Aici s’au descoperit nu de mult ruinele unei sinagoge chiar pe mal, in portul ora^ului. Aceastä sinagogä, dacä intr’adevär Capernaumul a fost aici, a fost aceea in care Christos a linivit, in cea dintäiu Sämbätä dupä strämutarea sa in Capernaum, pe indräcitul care il tot in- trerupea pe cänd predica. Pufin mai sus de ruinele acestea se ridicä o movilä inaltä $i pe ea i$i avea locuinfa vame§ul roman, prin urmare $i apostolul Mateiu acolo i§i avea locuinfa §i de acolo a urmat pe Christos ca ucenic.

Lacul Genazaret e format din Iordan, care de-aici pänä la vSrsarea sa in Marea moartä face un drum de vr-o cincisprezece miluri. El curge incet printre dealuri inalte $i repezi $i cu i tótul sterpe, cari ajung uneori inälfimea de 600 de metri. Tot de-alungul väii Iordanului dela Genazaret pänä la Marea moartä e sSlbatec §i fioros. Sate pe marginile lui nu sunt.

Marea moartä zace cu 400 de metri mai jos decät marea Mediteranä, $i aceastä scufun- dare nu se poate explica decät printr’o scu- fundare a pämentului, printr’un cutremur de päment, oare cänd, in vremuri foarte depärtate. Marea e pustie cu totul, cäci ne'avénd pe$te, pescarii n’au Ne cäuta pe ea, iar ca o cale de comunicafiune nu e practicä, pentru mirosurile grele ale ei. Nici pasäri nu tree peste dénsa, o ocolesc. Apa ei este foarte deasä $i confine multä sare $i clor, sä te ineci intr’insa este cu neputinfä, cäci apa te ridicä mereu in sus §i chiar sä te scufunde altui cu putere, tot nu te poate da in adänc. Si malurile ii sunt pustii $i färä nici un fir de iarbä, §i de aceea cu drept i se zice »moartä».

(Din Alb. G. Cosbuc.)