Revista Catolica, 1905 (6. évfolyam, 18-24. szám)
1905-03-15 / 22. szám
320 REVISTA CATOLICA. ruri naturale numai din Revelatiune se pot cu certitudine comproba §i limpezi. 3. Desi insé intre ?ciinta Revelatiunei, ca- rea e cunosciinta lucrurilor sfinte §i Dumne- zee^ti ?i intre §ciintele omenesti adeverate nu poate fi contrazicere, totu§i nu este greu a ne convinge, cumcä §ciintele omene^ci, din causa reutätii oamenilor mincino^i si a patimelor rele omenesti de multe ori, ba incá cu durere con- statäm, cä tare adeseori sé predau §i sä espiicä ascultälorilor mestecate cu neadeverul si imbrä- cate in haina minciunei, cu intentiunea de a cerca resturnarea adeverurilor de credintä ne- resturnabile, cari pentru aceea sunt a se tinea cu scumpätate §i sfintenie totdeauna §i fatä de ori §i cine, pentru cä ni le-a descoperit Dumne- zeu, carele e insu?i Adeverul §i nu poate minti De aci u§or puleti intelege Preaiubitilor in Christos Frati §i Fii motivul pentru care Sänta Maicä Bisericä pururea s’au nisuit a tinea §coa- lele sub scutul si sub nemijlocila inspectiune ?i ingrijire a sa, ca fii ei chiar ?i ^tiintele §i cu- no^tintele omenesti se le audä si invete din gura unor dascäli, cari sunt harnici a aduce in consonant resultatele §tiintelor omenesci cu ade- vérurile descoperite, aretänd cä unul este ince- putul ?i sfar§itul, unul centrul lumei vézute s> neväzute: Domnul nostru Isus Christos prin Carele toate. s’au fäcut. 3. Acest drept de a inve^a expres l'a dat Mäntuitorul Bisericei sale, cänd Apostolilor, ina- inte de inältarea sa la ceriu, adunati fund la muntele Taborului, le-a zis: »Mergänd deci in- vetati toate popoarele . . . invetändu-i pre ei a tinea toate cäte am poruncit voaue ?i iatä eu cu voi sunt pänä la sfir^itul veacului.«*) Pentru aceea pe nime nu-1 poate cuprinde mirarea, dacä sänta ßisericä, in carea se päs- treazä nepétate §i intregi invetäturile Revelatiunei, totdeuna a fost jalusä pentru sustinerea ne§tirbitä a acestui drept sänt dat ei de insu?i Mäntuitorul lumei ?i Intemeitorul séu. 5, Dacä insé Biserica in trecut i$i-a susti- nut si apärat acest drept sacru s* sub scutul ei au inflorit diferitele §i nenumaretele institute de cre§tere §i de invétámint, cu múlt mai vértos *) Mateiu XXVIII—19, 29. are lipsä acum de sprijinul fiilor sei cänd are a sé lupta cu grozavul indiferentism religiös §i cänd, spre mai mare durero fie dis, chiar unii dintre membrii sei in loc de a-i da mänä de aju- tor intru sustinerea scoalelor religioase, färä motive reale si numai din simplu interes material sä lapädä de eie si sä feresc de ale sue^inea, ba incä in mod positiv lucrä intr’acolo, ca sa se scoatä de sub jurisdictiunea §i ocrotirea bisericei ?i sä-§i piardä caracterul sacru bisericesc. Din mila lui Dumnezeu sunt rari aceste casuri deplorabile, dar ingrijirea noasträ pärin- teascä ne indeamnä, ca acum cu bunä vreme sä aretäm pericolul, ce ne amenintä scoalele noastre poporale greco-catolice romäne, dacä nu vom puné umér la inner ca sä le conserväm §i perfectionäm a§a dupä cum pretind legile dar §i interesül pruncilor cari frecuenteazä $coala. Nes- pus de múlt Ni sé märe§te temerea si Ni se in- multesc iugrijirile acum, cänd prin proiectata reformä a invetämenlului poporal sé intentio- neasä mic?orarea auctoritätii bisericesci in tre- bile privitoare la invétaméntul din scolile noastre poporale. 6. Intre atari imprejuräri ingrijitoare : pre- cénd recunoastem zelul din trecut dovedit de clerul §i credinciosul nostru popor intru sustinerea si desvoltarea scoalelor noaslre, pre atunci rezimati tot pe acest zel al fiilor nostri sufle- testi si pe dragostea lor cäträ s Maicä Bisericä, Ve rugäm Preaiubitilor in Christos Frali si Fii, ca aeelasi zel sä’l pästrati si pe viitor, ba incä in vederea situatiunei grele a scoalelor noastre poporale, cu toalä täria sä ve nisui ti a-1 si in- multi. Cu scop este a intona din nou la acest loc important maré si necesitatea inevitabilä a Scoalei poporale religioase nu-numai, pentru'-cä invetämintul elementar poporal e impus ca obligator prin legile patriei, ci pentr-cä in aeeleasi Scoli fiii biseiicei si ai neamului sé impärtäsesc in cunoscintele absolut necesarie pentru traiul vietii atät temporale, cät si spirituale, precum s’a zis mai sus. Aceastä importantä a scoalei religioase poporale e de asa, incät dacä considerám binele obstei credinciosilor nostrii, scoala poporalä cre- Stinä tot de atäta considerátiune si interesare
