Revista Catolica, 1905 (6. évfolyam, 18-24. szám)

1905-03-01 / 21. szám

REVISTA CATOLICA.

307

André, care si-a dat dimisiunea, ínsé nu si-a ajuns scopul, si campania s’a continuat in contra lui cu toatä vehementa, fácénd din ce in ce descoperiri mai sen- zat onale.

i

Atacurile opozitiunei, cari toate au pornit din tema spionajului ilegal al ma- soneriei, a lovit chiar in inimä ministerul Combes, si au produs efectul, cä ma- joritatea ministerialä, numitä Bloc, a in- ceput a se descompune, declaränd cä li-e rusine a sustinea un minister, carele s’a compromis prin spionaj, si asa a ajuns la o majoritate de septe voturi numai 1

Atunci a inteles d. Combes, cä si- tuatiunea sä intoarce impotriva lui, si si-a dat dimisiunea. 0 greatä a pätruns in toate corporatiunile de administrate publicä in stat, si toti functionarii priviau cu neliniste in jur de sine, cänd si prin cine vor fi de- nuntati la guvernul Combes?

Chiar si clerul, si incä mai mult ca toate corporatiunile, a fost spionat, mai ales insä clerul rural in activitatea sa pa- rochialä. Cänd un guvern ajunge a tero- riza toatä viata publicä in stat, prin spio- najul cel mai detestabil, e sémn cä si-a träit traiul. Afarä de increderea majori- tätii Parlamentäre, guvernul trebuie se aibä increderea tuturor organizmelor publice, ca cetätenii se stie, cä sunt administrati si aperati in drepturile lor, iarä nu spionati in viata lor publicä si privatä. Combes a cäzut in ura terii intregi, si s’a adeverit, cä nu era un om de stat, ci o marionetä in mänile framassoneriei. El isi inchipuia, cä e necesar pentru republicä, fiind un insémnat instrument in mäna massoneriei. Acum se va dovedi in faptä, cä republicä ezistä si va ezista si färä de el, ma se va n.ai consolida, in proportie, cum va elimina toate elementele antireligioase, subversive si framassonice.

i

Cu toate aceste, se nu ne facem ilu- ziuni. Ministerul urmätor lui Combes, dacä nu va fi anticlerical atät de prost si pe fatä, va lucra la ezecutarea aceluiasi program, poate cu mai múlta viclenie si cu tact. Se prevede insä, cä politica inaugu- ratä nu indestuleste nici pe un partid in Camerä, si de acea poate se urmeze un nou apel cäträ tarä.

E lucru firesc, cä toatä lumea doreste se cunoascä pärerile cercurile din Vatican, asupra situatiunei nefericite. Din documen- tele publice pontificale se cunoaste apriat, cä pentru bisericä in genere se doreste conservarea si cultivarea bűnei intelegeri intre bisericä si stat. Pentru cä ambele autoritäti, cea civilä si cea bisericeascä, au chemarea de a guverna pre oamenii din aceasi societate, spre binele lor vre- melnic si spiritual. Coneordatele au de scop cultivarea acestor relatiuni reciproce intre bisericä si stat. Insé unde aceasta

i

bunä intelegere nu este praclicabilä, ca de es. in statele acaiolice, acolo nu remane alta, decät sistemul de actiune liberä

‘ i

pentru fie-care autoritate, in propriul seu cere de activitate. Acest sistem e in vi- goare in statele unite din America, in Brazília, in Mexico, etc. Asta e despärtirea bisericei de cäträ stat, in care se recu- noaste din partea guvernului civil dreptul bisericei, ca a unei asociatiuni mari de ce- täteni, de a se guverna si a functiona dupä natura institutiunei proprie, sub di- rectiunea episcopilor si a clerului, cu dreptul de proprietate preste biserici, preste stabilimentele religioase, si preste toate mijloacele acomodate pentru conservarea si dezvoltarea institutiunilor religioase si