Revista Catolica, 1905 (6. évfolyam, 18-24. szám)

1905-02-15 / 18-20. szám

264

REVISTA CATOLICA.

BETLEEMUL.

Dela laffa pänä la Ierusalim e o linie fe- ratä. Atäta drum de fier in toatä Asia micä. El trece prin locuri aproape pustii, färä sate, peste ape färä päduri, peste cämpii infelenite. Rar vezi oameni pe $oselele strimte $i nein- grijite, rar vezi caravane trecänd incet prin pul- berea cäilor, iar muncitori pe cämpii nu vezi niciodatä. A$a pänä la Ierusalim, iar de aici im colo peste Iordan fara e §i mai pustie. Atät loc roditor, atäta frumsefe a naturii §i atäta soare, $i totu$i pustietatea e cumplitä $i ticä- lo$ia stäpäne$te pretutindeni. AdevSrat e, cä lo- cuitorii Palestineni sunt foarte pufi ni, cam 25 pe chilometru pätrat, iar administrafia turceascä e nepäsätoare din cale afará. Palestina ar putea sä fie o farä bogatä. dar e aproape necultivatä. Ce se vorbe$ti de sate, cänd orakele sunt in- tr’a$a de proastä stare, incät cu greu pofi sä-fi inchipue$ti o mizerie mai trisiä decät cum o vezi intränsele.

Dacä scobori din Ierusalim spre rgsärit pe o $osea numai pulbere $Ugropi, ajungi dupä o j cale de trei sferturi de ceas la Beileem. Vestitui Betleem al Iudeei, leagänul Cre$tinülui • Cäte gänduri cucernice nu-fi umplu sufletul, cänd te gände$ti pe ce locuri ifi trece piciorul!

Bi cät de in$elat rSmäi, §i cum fi-se pustie$te sufletul de cele vgzute. Pe cämpiile acestea arse de soare, ro$ii de buruieni sterpe, pe ace- ste cämpii a trecut odatä evlavioasa Rut adu- nänd spice, pe aici a päscut David oile pärin- telui säu §i aici a fost uns el mai tärziu, de rege al Ierusalimului de cätre prorocul Samuel. Nu-fi vine sä erezi. Aici, in orä$elul acesta s’a näscut Mäntuitoriul lumii, Hristos. Si ce jale te cuprinde, cänd intri in ora§ si vezi ticälo$ia din- tr’insul. Bordeiu längä bordeiu, mai toate prop- tite cu pari ca sä nu cadä, färä ferestre, cu u$ile eräpate, cu acoperi§ul jos de 1-atingi la stre§ini cu eredetül capului, ?i locuitorii täcufi, cu zdrenfe pe ei, urmärindu-te cu ceasul intreg sä le cumperi un crucifix ori un $ir de mätanii ori cäteva mäsline dintr’un co$ulef. Te miri cu ce träesc ace§ti oameni, cäci nu arä, nu sea- mänä, nu lucreazä nimic pe sfänta lume, afarä

de crucifixe de lemn $i de mätänii, $i fin cäfiva mäslini, din rodul cärora träesc ca vai de ei. Orä$elul are vre-o §apte mii de locuitori cre: $tini, Turci $i Ovrei.

Singurul lucru vrednic de vgzut in Betleem este biserica ridicatä peste locul na$terii Domnului Christos, carea e cea mai veche bi- sericä a Palestinei §i poate, cea dintäiu a cre- $tinätäfii. Patru ränduri tot de cäte 12 stälpi de marmorä ro^ie despart naia principalä de cele 4 näi de pe de läturi. O biserica frurnoasä. Ea a x'gmas a$a cum a fost la inceput, cäci e foarte trainic ziditä, numai acoperi$ul i-a fost de mai multe ori reinoit. Regele Eduard IV al Angiiéi o acoperise la 1482 cu plumb, dar pe la sfär- $itul veacului al $eaptesprezecelea Turcii au dezvelit-o $i au fäcut gloanfe dm plumbul ei. Locul na$terii Mäntuitorului il aratä o pe^terä lungä de 12 metri, ^i lata §i adäncä de cäte 3. Fundul ei este acoperit cu marmorä, iar o stea de argint infiptä in marmurä aratä toemai locul unde a stat Isus in iesle.

O impresie foarte reá ifi face zidul de piaträ care desparte biserica in douä. Acest zid inalt 1-au fäcut cälugärii cari s’au certat $i se ceartä mereu in bisericä pentru dreptul pro- prietäfii, $i astfei $i-auj impärfit biserica intre catolici $i ortodoxi prin zidul acesta. Destul de trist cä nici in biserica aceasta nu s'au läsat cälugärii de certurile lor religioase. Perefii bi- sericii sunt impodobifi cu scene din biblie, insä ei n’au seäpat de urmärile certurilor cälugäre$ti: Un tablou e sfá$iat de unna unui glonte pe care l’a tras cu pu$ca — in bisericä! — un cä- lugär asupra altuia de altä confesiune, dupä o ceartä cu bätaie.

Semnele acestea, zidul din bisericä §i urma glontelui, precum $i statornicul post de jandarmi Turci cari stau in tinda bisericii, aratä din de- ajuns cät de räu stäm, chiar ^i la cél mai sfänt dintre monumentele cre$tinätäfii, cu pacea §i cu bunävoirea intre oameni.

Aceastä bisericä sä chiamä a Mariei. La cäteva minute depärtare de acolea, este o pe- $terä in care, dupä tradifie, s’ar fi ascuns Iosif