Revista Catolica, 1905 (6. évfolyam, 18-24. szám)

1905-02-15 / 18-20. szám

303

REVISTA CATOLICA.

se eplicä, cum afin^ii din Rgsärit au fost pri- mifi in Apus, si cei din Apus s’au primit de cäträ cei din Rgsärit, $i incä cu atätä bunä in- telegere, de nici odatä n’au fost ceartä pe terna ace asta. a$a era nu numai in ce prive$te inäl- fimea virtufilor lor. ci in chestia adeverirei mi- nuniior, ce au lucrat D-zeu pentru rugäciunile lor intre oameni. Pracsa universalä a bisericei cerea prin urmare 1. constatarea virtutilor in grad eroic; 2. adeverirea minunilor intémplate prin rugäciurile lor, cea ce adeveria, cä cei venerat ca $i sänt, era intru adevgr pärta$, de viafa $i de märirea S- Treimi in ceruri.

Procedurile peniru ezaminarea gradului eroic a virtutilor servilor lui Dzeu, au fost deo- sgbite in timpuri deosebite, insg criteriile principale aici amintite au lgmas neatinse in cursui veacurilor, dela bun inceput, pänä cänd Ponti- ficele Urban VIII. au decretat se i se dea o f oimä iuridicä, instituind un tribunal amimé, sau o Congregatiune de oameni distinti $i in- vg^afi, cári se ezamineze causele aceste cu toatä rigoarea, procedänd prin urmätoarele trei graduri: 1. Adeverirea, cä sérvül lui Dzeu a murit in veste bunä de síinkenie pentru virtuale sale strälucite ; 2 cä aceste virtuti le-au de- prins in grad eroic; 3. adeverind in modul cei mai autentic, cä la rugäciunile lui, D-zeu a fä- cut minuni intre credincio^ii sei.

Gradul prim insamnä introducerea causei; al doilea aduce cu sine declaratiunea virtutilor in grad eroic; iarä al treilea este insa$i decla- rafiunea sfinfeniei servului lui D-zeu.

Aceasta declarafiune a sfinfeniei are $i ea doug graduri, cari se referesc la cultul public religiös. Cei dintäi e permissiv §i se face prin Beatificatiunea sgrbätoreascä in biserica S. Pe- tru, unde se publicä decrelul Pontificelui in pre- zenfa Cardinalilor, a membrilor S. Congregarum a Capitulului Vatican. Publicarea se face in decursui s. Liturghii, iarä in oarele pomeridiane Pontificele Papa se scoboarä in S. Petru, unde venereazä icoana Fericitului, §i asistä la rugäciunile, ce se reciteazä in aseminea ocasiune.

Al doilea grad de cult religiös e cänd se face Santificafiunea sgrbätoreascä, ce se estinde p reste toatä biserica. Se se poatä face aceasta, e necesar a constata, a adeveri §i alte minuni,

cári s’ar ti fäcut prin mijlocirea säntului. Minu- nile, atät pentru Beatiticatiune, cät $i pentru Santificafiune, trebuie se fie de clasa primä, adeca de atari insu^iri, incät se treacä preste puterile natúréi. Dupä procesele fäcute asupra autenticitätii minunilor JntSmplate, Papa con- cheamä Consistorul Cardinalilor, invilä vre o sutä de episcopi, afarä de cei rezidenfi in Roma, $i pre toti ii intreabä, oare se poate proceda cu siguritate, pe baza semnelor adeverite prin proces, la Canonizarea Fericitului serval lui Dum- nezeu? Dupä votul afirmativ, pronuntat de toti Cardinal» $i episcopii de fát?, in dumineca mai de a proape Pontificele procede la Santificarea sgrbätoreascä, celebränd El insu$i S. Liturghie in S. Petru, asistat fiind de toti Cardinalii ?i episcopii prezenti ín Roma. E o functiune lungä, care dureazä preste patru oare. Se dä citire Buliéi de Santificatiune, in care se enumerä pe rénd toate motivele canonice, prin cari s’au verificat virtutile eroice, precum $i minunile I Fericitului, pentru cari s’au declarat de Sänt,

I §i s'au propus credincio$ilor spre cult religiös. A§adarä Beatificatiunea dä un cult permistiv $i restrius, iarä Santificatiunea aduce cu sine un cult general, pentru toatä biserica catolicä.

Din aceste se vede, cu cätä circurnspec- tiune $i cu ce rigoare se procede in aceste cause delicate $i de mare insgmngtate pentru religiune.

Totodatä se vede si acea, cät este de rSu- täcioasä ?i de stupidä critica veninoasä a foilor ralionaliste ?i framassonice, cari vorbesc in mod dcspiejuitor despre acesteceremönii sacre, de- spre fabricare de sfinti! Sermanii ei, cari intru adevgr ?i cu deosebite moduri i?i fabricä Eroi, din ni?te persoane, pline de viciile cele mai detestabile, numai pentru cä au fost capi de partidé politice, ?i le inalt,ä statue ?i monu- mente, de multe ori cu provocare de scandali- zarea socieräjii morale : ei sermanii, cuteazä a critica cu dispret procedura bisericei catolice la beatificarea ?i canonizarea servilor lui D-zeu.

Cu privire la martirii credintei se urmeazä altä procedurä:

1. se constatä, dacä au fost ucisi de du?- manii bisericei ?i a credintei catolice, singur numai din ura acestei credinte, ?i cä au intem-