Revista Catolica, 1905 (6. évfolyam, 18-24. szám)
1905-02-15 / 18-20. szám
RF,VISTA CATOLICA. 30! ravertinä, irapärfitä prin 6 columne puternice in stil clasic corintian. In balustrada formatä deasupra columne- lor e a$azatä pagera pontificelui Clemente XII cu urmätoarea inscripfiune: CLEMENS XII. PONT. MAX. AQUAM VIRGINEM COPIA ET SALUBRITATE COMMENDATAM CULTU MAGNIFICO ORNAVIT ANNO POMINI 1735 PONT. 6 Mai jos, pe linia cununei de marmorä e seris : PERFECIT BENEDICTUS XIV. PONT. MAX. iarä sevirfirea operei monumentale e esprimatä in urmätoarea inscripfiune: POSITIS SIGNIS ET ANAGLYPHIS TABULIS IUSSU CLEMENTIS XIII PONT. MAX. OPUS HOC OMNI CULTU ABSOLUTUM. A. DOMINI. MDCCLXI. Statua cea mare, a$ezatä in mijloc, in tri- buna principalä, sculptatä din marmorä albä, reprezentä Ooeanwl, ca $i cänd ar ie§i cu majestate impunätoare diu curtea sa regalä, pe carul mitologic, tras de doi cai de mare, conduci de tritoni, unul sßlbatic, aproape neinfré- nat, celalalt bländ §i lini$tit. Prin asta se in- seamnä cä marea cäteodatä e turburatä §i ame- ninfätoare, de altädatä dulee $i lini$titä färä de valuri $i färä de spume. De sub car iese cvantitatea minunatä de apä, cu o iufealä surprinzätoare, $i cu un zgo- mot asurzitor, §i cu rapiditatea fulgerului se ascunde intr’un bassin ceva mai jos, de unde iarä sare spumegänd de mänie §i de neräbdare intr’alt bassin mai mare, unde se a$azä mai lini^titä, §i de unde apói cade linä §i curatä ca cristalul intr’un recipient larg §i adänc, form and o oglindä cristalinä, in care se vSd toate pe- tricelele. Statuele a^ezate in front reprezentä una Sänebatea, cealaltä Ferbilitatea Un basre- lief reproduce Nimfa fecioarä, cänd aratä sol- dafilor insStafi ai lui Agrippa, izvoarele reco- ritoare, de unde s’au condus aceasta apä, pänä in Cetatea Eternä. E ultimul loc de intälnire al peregrinilor unde beau cu to^ii o inghifiturä din aceasta apä dulce, ca se nu o uite, ?i aruncä un bä- nuf in largul ei lac, ca sä-$i asigureze rentoar- cerea fericitä. Capitoliul din Roma (Vezi ilustratiunea, pag. 269.) Cine nu cunoa$te acest nume classic isto- ric: Capitolini din Roma! Care inimä romä- neascä nu bate mai repide cänd aude pome- nindu-se de minunile acestui loc istoric! In virful muntelui bazilica märeafä alui Ioe, ca sfir$itul sträzii: Via Sacra, care sträbätea Fórul Roman, a$ternut la picioarele muntelui ■capitolin. Dupä veacurile märirei romane au urmat timpurile de restriste, cari au culcat in ruine Roma, $i numai in ruine au remas timpurile de eternä $i neajunsä strälucire a Imperiului Roman. Capitoliul au stat in vechia sa dispozifie architectonicä, fire$te, in ruine, pänä la sfir$itul ■veacului XV, cänd prin géniül lui Michel-Angelo Buonarroti, sub guvernarea Pontificilor i s’au dat forma $i construcfia prezentä. Din patru pärfi, doue dinspre rSsärit, §i dou5 dinspre apus, ne putem urca in piafa Capitoliului. Nemuritorul architect Michelangelo a pro- iectat ?i a ezecutat o cale de urcare, — numai cu pedestria. — dinspre apus, minune de architecturä pentru proporfiile sale $i pentru coordinarea pärfilor fafä de intreg colosul de munte. La intrare in piafa Capitoliului, de pe aceasta urcare, in front se vede palatul senatorial, deadreapta oficiile Urbei Eterne, nu- mite palatul Conservatorilor, deastinga palatul Muzeelor.
