Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-03-01 / 21. szám

REVISTA CATOLICA.

protestante, cári mai conserva erarch'a, cel pu. tin in titlu, de§i nu in hirotonire validä. Astfe\ s’ar fi restabilit pacea cre^tina, politica §i bise- riceascä, in toatä lumea.

Iaca ce au impedecat sectele anticristiane: triumful S. Cruci, prin Papa §i prin imperatui Nicolau II. Impedecändu-se intelegerea intima intre Leon XIII §i Nicolau II, vedem cä au erupt dacára rSzboiului religiös in Franta, ?i cel politic pe malurile marii galbine. Si cine stie, ce desastre va mai aduce acest rézboi Europei in- tregi, §i mai ales acélóra, cari au impedecat cu totdeadinsul participarea Papéi la conferentele din Aia.

Persecutiunea religiunei s’au inaugurat in Franta indatä dupä conferentele din Aia. Mini- sterele cari s’au succedat, de?i dispuneau preste cäteva voturi numai, de majoritate, s’au gräbit a plini opera de destructiune. Nu au bägat in samä, cä aceasta lucrare desórganiseazá viata interna a statului. Intäi suprimarea congregatiu- nilor a^anumite neautorizate, apoi urmeazä es- pulzarea celor autorizate, pe urmä vine clerul mirean si episcopii. Toate aceste sunt puse in plan si proiectate penlru viitorul cél mai apro- piat. Le stä in cale o lege fatalä: Concor datui. De aceea agita acum doué chestii, alegerea epis- copilor, §i cálétoria pre^edintelui Loubet la Roma Guvernul ameninta cu denuntarea Concordatului, daca S. Scaun Apostolic nu cedeazä dorintelor sectarului Combes.

Ce prive?te amenintarea cu denuntarea Concordatului, am informatiunea sigurä, cä Papa Piu X s’au declarat inaintea unei persoane mar- cante, in modul urmätor: »Noi nu tacem, §i nu vom face nimie, ce poate se provoace sau se adueä abolirea concordatului; §i nimie nu vom face, nici pentru impedecarea abolirei lui«. De- claratiunea aceasta insamnä, cä nu putem face §i nici nu voim se facem nimie pentru abolirea concordatului, care au adus odatä pacea religi- oasä in Franta, reguländ relatiunile dintre S. Scaun ?i Franta; insä nu ne e fricä nici daeä guvernul il va aboli, pentru cä in casui acesta S. Scaun i§i recä^tigä libertatea de a regula afa- cerile bisericei din Franta, conform adevératelor ei interese, färä ingeranta statului. Prin faptul, «ä republica francesä, abole§te concordatul, §i

337

se pune pe punctui de vedere american, care re- cunoa?te biserica de o asociatiune liberä de ce- täteni, si are dreptul de a träi in stat, §i se bu- curä de toate drepturile asociatiunilor libere, biserica dobändeste nemärginit de mult. E drept, cä pentru putinä vreme ar fi espusä la priva- tiuni mari, §i clerul ar fi lipsit de dotatiunile, pre cári azi le capetä dela stat, ca despägubire pentru bunurile bisericesti, räpite de prima re- volutiune francezä. Dar cu vremaa, evlavia cre- dincio^ilor ar recompensa biserica cu dotatiuni bogate, din cari ar putea suplini cu belsug toate spesele cultului dumnezeesc, §i ar putea suplini dotatiunea clerului, räpitä de guvernul sectar.

InaintP de ce ar pä§i guvernul pe fatä cu plánul seu de abolire a concordatului, Combes, §i consotii lui sectari abuseazä de concordat, ca se prigoneascä biserica. Unul dintre punctele concordatului dispune in causa denumirei epis- scopilor. Practica indelungatä au interpretat astfei articolul, cä guvernul propunea, iarä S. Scaun esamina calitätile celor propusi, din punct de vedere canonic, §i numai dupä-ce propunerea guvernului se accepta din partea S. Scaun, se publica in foaia oficialä. Acceptarea S. Scaun se fäcea prin formula »quem nobis nominavit«, din Brevea de institutiune canonicä. Combes pretinde, cä in sensul concordatului, S. Scaun nu are drep- tul, de a esamina calitätile canonice ale candi- datului, si de a-1 respinge, daeä nu corespund prescriselor canonice, ci cä S. Scaun e obligat a primi cu ochii inchi§i denumirea fäcutä de guvern. ?i a§a sä se omitä formula: nominavit nobis; si sä se punä simplaminte numai: quem nominavit. Leon XIII au respins pretensiunea guvernului, dar Piu X au gäsit o altä formula, ca in locul lui nobis sä se punä: quem nominavit iuxta concordatum. Dupä o astfei de condescendenda, guvernul lui Combes pu pretins, ca sese candidati alesi pentru §ese episcopii vacante, se fie primite neconditionat din partea S. Scaun, si voia se publice denumirea respectivi- lor. S. Scaun au fäcut cunoscut guvernului, cä dupä datina din trecut, si dupä prescrisele canonice, intäi se va face procesul canonic asu- pra candidatilor, §i cä nu pot fi publicati oficial- mente, pänä ce nu vor fi acceptati de S. Scaun,