Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-03-01 / 21. szám

HEVISTA CATOLICA.

zicä In acél secol, cánci Mihai Cerular au resuscitat schizma, pornitä de Ingämfarea lui Fotiu, alui Cerular, inäspritä de Cruciate, si mensi- nutä de manchinatiuni si gelosii politice: Grottaferrata au rémas pururea credincioasä tradi- tiunilor sale, ?i credincioasä cäträ S. Scaun Apostolic.

Cärtile liturgice, aflätoare in archivele mä- nästirei, unele scrise chiar de S. Nilu, §i cari se derivá prin urmare din veacul X, adeveresc in mod strälucit, cä intre ambele biserici au esistat pururea unitatea dogmatica. Tot asta do- vede§te §i pictura anticä aflatä pe päretii bise- ricei céléi vechi, din veacurile X §i XI. Una din aceste represintä S. Treime, §i in mod lämurit aratä invetätura b.sericei despre purcederea Spi- ritului Sänt din Tatái $i din Fiúi. — Dupä aceea au espus nizuintele Pontificilor pentru reunirea popoarélor de rit oriental, si cum aceste nizu- inteau fost incununate cu succes, la Melchiti, la Romäni, la Ruteni, la Greco-Albanezii din Italia, popoarä, cari conservänd ritui §i disciplina bi- sericei orientale, sunt unite cu catedra Säntului Petru. Au terminat apói, fäcänd un apel cäldu- ros la inima pärintascä alui Piu X, carele din epoca de Cardinal-Patriarch de Venetia, au dat semne invederate despre interesarea sa pentru causa reunirei bisericilor disidente, §i aceasta interesare, iala ca o dovedeste de nou, prin acea, cä au binevoit a asista la o conferentä tinutä despre o mänästire greceascä i-u despre causa mare a ünirei bisericilor.

Conferentä aceasta, rostitá in alt loc §i inaintea unui alt auditor, importantä pentru argumentul ?i prin modul de pertractare: n’ar fi trecut preste marginile unei conferente aeade- mice. A§a insä, cetitä inaintea unui Pontifice, ■őarele numai de putine luni guverneazá biserica lui Christos, inaintea urmasului lui Leon XIII, carele atäta interes au purtat pentru reunirea bisericilor; e a se considera de un eveniment múlt promitétor, carele va contribui mult la desvoltarea acestei cestiuni, care preocupä toatä biserica cre§tineascä.

Pentru cä faptul reunirei tuluror bisericilor dissidente, a tuturor natiunilor de rit oriental, ar constitui un triumf al credintei asupra spi- ritului de necredintä §i asupra tuturor ereziilor.

Pentru präznuirea serbätoreascä a cente335

narului al IX-lea a däntului Nilu, §i a inteme- ierii mänästirei Raziliane din Grottaferrata, au fost constituitä o comisiune sub presidiul, Em. Sale Card. Serafim Vannutelli,1) care comisiune au presentat spre aprobare, Pontificelui, un program cuprins in aceste doue puncte:

1. centenarul sä se celebreze cu festivitäti liturgice §i cu academii;

2. sä se aranjeze o esposítiune de ariä bizantinä.

Pentru esecutarea pärtii prime a progra- mului, Abatele Pellegrini, au trimis o invitare la toti episcopii de ritul grecesc, Melchiti, Romäni, Ruteni, Bulgari, ca sä ieie parte la aceste festi- vitäti, in persoanä, sau prin un representant al lor. Asemenea invitare s’au trimis la unele per- soane mai distinse din Ellenismul Oriental, cari se intereseazä de Ellenismul cre§tin in Italia, unde sunt atátea monumente de artä bizantinä, ln sculpturä, in picturä §i in architecturä, §i mai ales in paleografie, cea ce dovede?te, cät de strinsä si intimä au fost unirea intre elleni3in §i latinism, in una credintä ?i intimä iubire con- centralä in Isus-Christos representant in s. sa bisericä, inainte de ce s’au ivit schisma, care au impärtit. biserica de gändesci cä-s doue tabere vräjma?e. — Spre realisarea pärtii a doua din program, se adunä cu diligintä obiectele de artä bizantinä, de toate soiurile, §i obiectele, cari nu vor putea li espuse in original, vor fi representate in fotografii, luate de pe original.

Dificultatea serioasä stä in procurarea spe- selor necesare pentru bunul succes al intreprin- derei. De acea, pentru lämurirea publicului asupra importantei acestui centenar, s’au organizat ín sala Canceläriei Apostolice o serie de conferente, cu pret de intrare. Ajutoare vin din toate pärtile, insä nu in suma recerutä pentru aco- perirea tuturor speselor, ce reclamä organisarea centenarului. De altfel acest centenar i?i cästigä pe zi ce merge cercuri mai largi de interesare cu cät adecä se lärge^te mai mult euno.?tinta importantei mänästirei din Grottaferrata, pentru limba $i pentru ritul grecesc, pentru arta bizantinä, pentru paleográfia greceascä, fiind cä in archivele acéléi mänästiri, care au avut rol in') 111. Sa D. Dr. Demetiiu Radu, episcopol Oräzii- Mari, au fost ales vice-pre^edinte onorar in aceasta comisiune. j