Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-03-01 / 21. szám
REVISTA CATOLICA. 331 I ti n Anton. P e u t i n g e r. Sucidauam Sucidaua Axiopolim / Axiopolis Capidauam Calidaua Carson Carsio Cion Bereo Biroen Troesmis Trosmin Arubio Arrubium Nouioduni Diniguttiam Salsouia Nouiodunum Ad stoma Aegyson Histriopolii Salsouiam Tomis Salmorudem Stratonis Vallem Domitianam Callatis Ad Salices Trissa Istrum Bihone Tomos Calatin Dyosinopoli. Timogittiam Dionysopolim. m H i o r e k 1 e s de Boor Tomis Tiigr: (.irjTQÖnohg ' AvaííovnóXeo)g Dionyssopolis Aerae Kanröúov Calataes Bittccívov lstrus KovJlga Constantiana Nf/ourői-ov Af.aov Zedelpa Tropaeus Salooßiag Axiopolis ' AXf.ivoíov Capidaura Tooncäov Carsus ZeXdínag Trosmis A iorvaaovnóXse)g Novioodunus KaXarov Agissus laroiov Almyris. Ko)votat’Tiavo)v. i In proportie cu alte provincii romane, pen- tru Schitia avem un nutnér foarte mare de ora?e. Aceste se impart ?i se estind preste tinutul du- närean, dela Axiopolis pänä la Salsovia, §i pe malurile märii, dela Halmyris pänä la Dionisio- pol, iarä dintre orakele enumerate la Hierocle, numai Zedelpa si Tropaeum se gäsesc ín inte- riorul propiu-zis. Credem a fi pe bazä adevérata, dacä deducem insemnätatea ora?elor dunärene, din estraordinara importantä a liniei de apérare numite limes scythicws, iarä a celor de pe mar- ginile märii le atribuim comerciului ?i comuni- catiunei. Cu aceasta insä nu voim se spunem, cä ora?ele dunärene n’ar fi fost tot atät de importante din punct de vedere comercial. Anume, Dunärea au fost din vechimea cea mai indepär- tatä, strada cea mai mare ?i foarte folositä, comercialá, pentru térile nord-ostice ale imperiului, ?i apoi prin marea Neagrä ?i prin Bosfor au avut legäturile sale cu toate porturile europene.1) Pe tabla Pewtingeriana sunt insemnate, ca cele mai importante orase ale Schitiei, Axiopolis, Troesmis, ?i Tomi Afarä de aceasta, óraiul Tomi se tine de acélé ora?e rari ale hartei geo- grafice, cári sunt distinse cu trei turnuri cu cu- polä, si cu bumbi pe deasupra. Cu aceste semne se disting numai cele mai importate piete co- merciale ?i porturi maritime.2) Prin urmare, afir- matiunea lui Sozomen, cä Tomi era un óra? maritim important si bogát, o afläm adeveritä prin harta Peutingerianä. Páméntul Schitiei, care in sine nu e tocmai neroditor, dar e foarte lipsit de apä, pe acele timpuri nu putea se dea nici productele naturale, necesare pentru nutrirea poporului. E destul se fi cetit pre Ovidiu, ca se poti indatä pricepe lucrul acesta. Cum se plänge poetul, la vederea cämpiilor deserte, pentru monotonia tinuturilor, asemenea suprafetei märii, in cari nu poate se träiascä nici vita de vie, nici pomul, nici o le- gumä, unde nu gäse?ti o tufä, si unde pe mar- ginile riurilor nu vezi rituri verzi, nici pe munti stejari verzi! El se plänge pentru vintuvile violente nordice, si pentru viforele de mare, precum ?i pentru frigul intens si petrunzétor, si mai ales pentru lipsa de apä dulce, si in sfirsit gerne de durere, cä mlastina se amestecá cu sa- rea märii, ca sä-ti deie ceva de beut3) Ni se pärea de multe-ori, cä plängerile aceste sunt esagerate ; dupä ce insä am avut ocasiune de a vedea Tomi ?i imprejurimile lui cu ochii proprii, ?i dupä ce avuräm ocasiunea de a cä- létori in persoanä in mai multe dircctiuni prin Dobrogea, trebue sä recunoa?tem, cä descrierile fäcute de Ovidiu, corespund realitätii. Cu toate progresele economice, cu toate imbunetätirile, ce s’au fäcut pentru inlesnirea comunicatinnei, icoana descrisä de Ovidiu tot n’au dispärut incä. Afarä de aceasta, dacä cineva mai cugetä ?i la istoria contimporanä, trebue se dea drept obser') Vezi: Real-Encyclepedie, de Pauly, art. Danuviu3, de Brandis, T. 4. Stuttgart 1901, 2103—2133. , 5) Vezi: Miller, Introducere, pp. 81 $i uu. ’) Vezi: Ovid. epist. ex Porto, I. 2, 23, 86; I. 3, 49-56. I. 10, 35; II. 7, 63; III. 1—17—28. Trist. III. 4 48; III, 10, 9-24. 75—78.
