Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-03-01 / 21. szám
REVISTA CATOLICA. 326 si cu totii trebue sä ne gändim la dinsa. Dar popoarele, ca atari, apartin timpului: Dum- nezeu le tracteazä in luraea aceasta, cum dinsele meritá sá tie tractate. Cum sä nu te temi, cä Franta, na- tiune privilegiatä intre toale, dacä uitä tre- cutul ei, va fi pedepsitä si pentru propriile ei greseli, si pentru nelegiuirea celor ce o intőre contra lui Dumnezeu? Noué ne este fricä in fine — z:cem totul, cäci a sosit timpul sä zicem totul, — noué ne este fricä, cä täritä afará din cäile ei de cäträ aceia ce s’au apucat s’o cäläuzeascä, cä Franta va träda vocatiu- nea-i providentialä si cä neavénd mai mult rost de a fiinti, ea va sfirsi, ca atätea alte popoare, a cäror decadentä si ruinä ne o povesteste istoria. Nu voim, spre a asigura soartea re- servatä acestei serisori, sä Vä amintim, Die Presedinte, cä pasii ce i-am fäcut de mai multi ani pe längä auctoritätile publice, au römas färä resultat. Noi ignoräm ceea ce puteti face in circumstantele actuale, in fata nenorocirilor ireparabile, cari amenintä Biserica din Franta si patria. Nu scim, dacä cuvenlul nostru va fi ascultat. Insä cel putin noi ne vom fi implinit datoria noasträ. In numele adevérului, ce-1 datorim tuturora, noi Vé vom fi adus aminte cä »a te impotrivi nu numai réului, ci si la principiul réului; nu numai desordinei, ci si pasiunilor si ideilor, cari dau desorSub acest titlu serie confratele »ortodox- na^ionalist«, »Vremea«, un articol despre noi románii uniti cu Roma, in credintä. Vorba e luatä ca de batjocurä. Nu e ro- mäneascä. O folosesc muscalii, cänd vorbesc de Rutenii lor, uniti cu Roma. Cu spiritui muscälesc, au luat ?i cuvéntul, dräguta »Vremea«. Insä numirea nu ne geneazä. dinii nastere: este misiunea esentialä, este ’ i 7 prima datorie a tot guvernul«.1) In fine am arétat odatä mai mult, cä puterea spiritualä, cu care suntem investiti, rémane credincioasä misiunii sale chiar atunci, cänd toate celelalte impotriviri ar fi descurajate sau invinse. Vé rugäm, Die Presedinte al Republi- cei, sä primiti espresiunea respectuoasei noastre consideratiuni. i (ss) -f- B- M. Card. Langénieux Archiepiscop de Reims f Francois Card. Richard Archiepiscop de Paris. Credem de prisos a mai adäuga lungi comentarii, cä chiar dacä din nefericire guvernul necredincios al Frantei, ar izbi barca de stincä si ar sfärima-o, asa incät nepläeuta prezicere a eminentilor Prelati sar adeveri, cä Franta sä fie intr’o zi stearsä de pe charta natiunilor conduce- toare ale civilisatiunii crestinesti: politi- cianii nu vor putea atunci da vina pe ecle- siastici, si cu drept cuvént necredinciosii, cari ca Goliat pe David, vreau a distruge pre credinciosii catolici, se va putea adresa si reprosa celor dinläi: »Goliath tu l’as voulu«. Te-ai ales din luptä cu capul spart: eine e de vinä? — Ai voit sä nimicesti Biserica; nu ai stiut cä dinsei i-a asigurat stäpänul a toatä suflarea: Et portae Í7iferi non praevalebunt ? Treipe. Guizot. Punem sub ochii cetitorilor articolul intreg, a§a cum s’a publicat: Sä nu ni se ia in nume de rSu, intrebu- intarea acestui vocabul vulgar, consacrat de poporul transilvänean urma$ilor lui Atanasie Apostatul. Intr’adevgr, poporul román, in adäncul intelepciunei sale, nu putea sä-$i impace eugemüi D m* a n»
