Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-01-01 / 17. szám
REV1STA CATOLICÄ. 265 statui, si toate trele au se ia parte activä la productiunea bunurilor necesare pentru viata oraenimei. »Prin aceasta s’ar forma o situatiune, care ar Intruni in sine cele trei forme de productiune: capitalul, carele ar rämänea aproape asa, cum este; societätile, sau In- sotirile private, pentru cari productele sunt incä tot numai obiecte de negot; si forma comunisticä, adecä statul, carele conduce si reguleazä munca, si nu permite, ca toate productele se tie numai articole de negot, ci le considerä de bunuri necesare pentru viatä, si poartä grijea, ca acele se tie im- pärtite intre supusi, intre cetäteni«.*) (Va urma.) *) Rudolf Meyer: Capitalism ul fin de siécle, pag. 321.-So lemnitatea din Cleja judetul Bacäu, Romania libera. Nici nu te-ai fi asteptat, ca pe la 2 Decembre (19 Nov. la cei mai aproape de sänta Rosie!) sä dai de sérbare asa de frumoasä prin tinuturile stäpänite odatä de Geti si Agatirsi! — Dovadä, cä pe aceste limpuri, iarna nu permite sSrbätori de cele din varä, e §i faptul, cä mai toate bisericile noastre din Moldova au serbä- toarea Patronului sau Hramul lur, asa numitul bulciu in timpuri mai cälduroase: incepénd de prin Maiu §i gätindu-se cam pe Ia finele lui Septembre cu S. Mihail. Ici colea mai e bulciu pe la 1 Nov. serbätoarea tuturor Sfintilor: dar auzi, cum era si anul acesta, cä la atare bulciu putinä lume apare, deoarece e frig ?i cu cojoc nu sede frumos la bulciu ! 0 eseeptie deosebitä fäcurä anul acesta cä- te-va zile frumoase incepénd de pe la finele lui Novembre si fäcend apoi indatä loc ploilor italice. Timp asa de pläcut, frumos, cälduros, iti venea sä erezi, cä toatä natura sä pleacä cu respect inaintea serbätorii sätenilor din Cleja si imprejurimi. Si cf? fäcea obiectul si motivul ace- stei animatiuni estraordinare ? Doarä si Hramul bisericii sätesti e sf. Francisc Seraficul la 4 Octobre. E adevérat, cä dupä o muncä si ostenealä mai mare, suportatä de lume mai multä, trebuie multimii $i ceva substantios, pentru a-si potoli foamea si apoi setea. — De aici se esplicä obi- ceiul spontaneu, cä la bulciuri musafirii sunt si bine gäzduiti si ospétati. Cäte odatä chiar prea bine : si unii speculanti au stiut bine a se folosi de ocasia binevenitä si prefac serbätoarea Hra- mului in adeveratä zi de térg; numai la serbätoarea bisericeascä religioasä nu se gändesc. Lasä cä nu e singurul cas unde inceputul si fondul fiind ceva religiös devine pentru multi lucru de minima importantä. Devine pentru multi: dar totusi nu toemai pentru toti. Asa te-ai fi putut in^ela si la Cleja, luän- du-te dupä esteriorul celor comestibile in fieri sau a celor venale. Insä o ochire mai serioasä iti descoperia, cä centrul animatiunei generale era la bisericä. Cine a fost inainte in bisericuta cea veche din sat §i acum a visitat si cea nouä, vede cä toatä animatia §i mi§carea estraordinarä a multimii e bine motivatä. In cea veche, de§i statura nu-ti era decät mijlocie, totusi pre längä päreti dädeai cu capul de acoperis; spaima si mai mare te cuprindea insä, cänd te uitai bine ?i vedeai, cä chiar acoperisul cel bortilit te ameninta si-ti punea in pericol siguranta vietei. De intrebai, cum de nimeni nu se apueä cel putin sä repare bisericä : cäpätai respunsuri diferite: unii iti ziceau si in parte iti pärea cä au dreptate, cum se zideascä poporul bisericä, cänd sermanului ii lipse^te si bucätica pentru gurä! — Pämentul, auziai mai departe, e mun- tos, nu produce nimic; iar viile de cäti-va ani incoace amenintä sä se usuce cu rädäcinä cu tot!
