Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-01-15 / 18. szám
REVISTA CATOLICA. = S. Parinte Pia X. au voit se fie informat in detai asupra stärii bisericei románé, si au remas atat de indestulit, incát au dórit se deie un semn estem al acestei satisfactiuni, ?i din indemnul propriu »motio proprio«, Tau denumit de Conte Roman §i de Asistent la Trónul Pontifical. Aceasta atentiune delicata l’au indemnat pre Preasfintia Sa Radu, se mai cearä o audi- entä, in care au multämit Säntului Pärinte dis- tinctiunile onorifice. Din toate aceste se vede, in ce stimä §i in ce pret sta natiunea §i biserica romänä ínaintea S. Scaun Apostolic de Roma. Pentru cä, precum v’am seris §i de allädatä, importanta elemetitului romänesc nu stá numai in fiinta §i in puterea sa nationalä, ci mai vir- tos in acea, oä este element greco-latin. Adeca prin rit si prin traditiunile eclesiastice pp.rti- cipä din grecism, iará [rin limba, isloria §i fiinta sa etnicá este Latin. Astfel Románismul este ca un inéi de legäturä intre Resarit §i Apus. Ei bine, rolul acesta grandios este practicat in viata Roméi papale, care din natura institutiunei sale e centrul celor doué mari curente de civi- lizatiune cre^tinä greceascä si latiná. U§or se pricepe diu aceasta conzideratiune, cät de important lucru e pentru biserica si pentru natiunea romäneascä, se intretinä legaturi vii §i intime cu Roma catolicä, fiind cä prin aceasta vine la ivealä, si apói la strälucire, fiinta nati- unei románé, importanta §i misiunea cea maré ce o are in concertul popoarélor. Minte si pri- cepere, $i emancipare de sub preside bizantiniz- mului putréd §i retrograd! Fapt netägäduit e, ca Papaiul este centrul mi^eärii, a vietii, nu numai biserice^ti, ci §i centrul mi^carii poporale-cre^tine. Popoarele creatine, vezénd atacatá credinta lor in viata publica a statelor, inslinctiv simtesc necesitatea de a se stringe in jurul Pontificelui, carele e con- ducätorul ?i farul vietii sociale crestine. Ásta este originea peregrinajelor, astai esplicä dezvol- tarea lor in proportiuni colosaié, si cu cät au fost mai grave sau mai viclene persecutiunile pe cäi legale, cu atät mai impunetoare §i mai intenzive au devenit peregrinajele, ca o mani- festatiune spontanä a credintei popoarélor. Ince- pénd dela Piu IX. s’au continuat sub Leon XIII. j=ú merge tot crescänd in zilele noastre, sub Piu 289 X. Sfintia Sa preterä a-i primi pre peregrini in grupuri mici, ca asa se poatä vorbi cu fiecare separat, se-i poätä intreba, se asculte cererile lor, §i se le poatä acorda gratiile cerute. Astfel peregrinii se duc toti tndestuliti, §i au suve- nirul neuitat, cä nu numai Tau vézut pre Papa, ci au §i vorbit cu el. Aceste intrevederi dese, Intre popor si intre Papa, intre fii §i intre Pärintele lor, de^teaptä fernen ?i aprehensiuni la sectarii anticrestini, cari rivnesc la distrugerea influentei binefäcätoare a bisericei §i a Papatului. Ca se ajungä la scopul diavolesc, se folosesc de doué mijloace: intäi cearcä a reduce venitele S. Scaun, §i- a doua, vreau se discrediteze persoanele, cari rivnesc pentru Papat §i institutiunile catolice. Prigonirea congregatiunilor religioase de ambe secsele in Franta, are doué scopuri. Intäi impedecarea instructiunei crestine a tinerimei, §i a doua reducerea venitelor S. Scaun. Pentru cä pän’acuma din Franta veniau cele mai mari ajutoare pentru lipsele bisericii. Aeum insé, ele- mentele cele bune crestine, trebuie se se ingri- jeascä prin nuoi si mari jertfe, de cresterea religioasä a pruncilor, de alta parte contribue la sustinerea membrilor ablegati din congrega- tiunile lor. Astfel nimic; sau foarte putin le remane pentru ajutorarea S. Scaun Apostolic. Sectele framasonice tac tot posibilul, ca se impedece instalarea congregatiunilor alungate, in Italia, in Belgia, Hispania sau Englitera. Din aceasta stare de lucruri au urmat in mod firesc, cä s’au redus ofertele sub numele de dinarul S-lui Petru, íji in unele locuri au incetat. Si Piu X, cu toate strimtorile vremilor vräjma^e de loc nu e descu- rajat, din conträecu toatä increderea in Prove- dinta dumnezeiascä, care veghiazä asupra Bisericei sale. Nimic nu Ss’au redus din spesele enorme cu missiunile intre popoaréle pägäne, cu spesele necesare pentru decoarea S-lui Scaun Apostolic, §i toate se plätesc la timp $i regulat. Alta armä a sectelor e calumnia. Se iveste un foe in Vatican, aproape de bibliotecä, si iaeä s’au respändit stirea, cä in acel foc s’au perdut pergamena pretioase, s’au nimicit codici cu miniaturi de pret nemärginit, §i toate aceste din negrigirea ?i din incapacitatea oamenilor Vaticanului. Din toate aceste nici un cuvént nu-i
