Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-01-01 / 17. szám

260

REV1STA CATOLICÄ.

Cestiimea socialä.

(Continuare.)

Socialismul.

Conceptui si impärtirea socialismului.

20. Intelesul cuvintelor socialism si co- munism nu e acelas, sunt insä in cea mai strinsä corelatiune, de acea le amintim aici deodatä. Anume, comunismul insamnä un fei de posesiune colectivä, in care toate bunurile vremelnice, precum si mijloacele de productiune, si bunurile sau averile de prima necesitate, formeazä o avere comunä. Socialismul apoi e o formä specialä de comunitate de avere, dupá care bunurile necesare pentru sustinerea vietii, se lasä in proprietate privatä, iarä mijloacele de productiune se declará de avere comunä. Comunismul, asa inteles, e mai mult un aranjament ideal, precum se gäseste numai in romanuri, d. es. in »Kritias« de Platone; in románul lui Toma Morus, »De nova insula Utopia«; in »Cetatea din soar e«, de Campanella; in »CalHoria la Icaria«, de C- Gäbet; sau in lucrärile unor entusiasti, sau mai bine zicänd fanatici, ca G. Babeuf, Rob. Owen, etc. cari au prelucrat sisteme in- tregi de viatä comunisticä, lucruri ne- realisabile.

Acest fei de comunism astäz e cu totul päräsit, si considerat ca o Utopie ne- realisabilä. In locül lui au päsit socialismul, carele nu vrea se fie considerate toate averile, toate bunurile de proprietate comunä, ci numai mijloacele de productiune. Sunt insä mai multe deosebiri si in acest sistem, mai ales cu privire la estensiunea dreptului de proprietate comunä asupra mijloacelor de productiune. Sub cuventul de averi sau bunuri de prima necesitate,

intelegem acele obiecte, articole sau lucruri, färä de cari nu putem träi, ca: hrana, im- bräcämintele, locuinta cu instructiunea ei cea mai necesarä. Prin vorba de mijloace de productiuni intelegem tot acea, ce se foloseste sau se adopereazä pentru produ- cerea sau roijlocirea bunurilor de prima necesitate.

Socialistii se pot deosebi dupä diver- sele puncte de vedere, sub cari s’au presentat in cursul vremilor, de mainainte si pänä astäz. Mai intäi se aratä trei grupäri, dupä cum se considerä proprietarul, cäruia trebuie sä i se incredinteze procrearea mijloacelor de productiune, va se zicä: socialism comunä], socialism de stat, si socia- lism social. Prin socialismul comunal intelegem acel sistem de doctrine, dupä care toate terenele sau mijloacele de productiune, cum sunt: pämentele, minele, pädu- rile, fabricile, etc. cari se gäsesc pe teri- toru! unei comunitäti, sunt declarate de proprietate a comunei (sau a membrilor apartinätori de o anumitä profesiune). De insemnat e, cä in acest sistem comunele se considerä ca absolut independente una de cealaltä, si ce e mai mult, nu sunt su- puse nici unei puteri centrale superioare, de es. auctoritätii statului. Pentru lipsa acestei puteri centrale, si care ar aduce cu sine absoluta independents si egalä in- dreptätire a comunelor, sistemul acesta se numeste si »anarchism«.

Socialismul de stat este acel sistem, dupä care mijloacele sau terenele de productiune, ce se gäsesc- pe teritorul unui stat, formeazä proprietatea statuiui respec-