Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-06-01 / 3. szám
48 REVISTA CATOLICA. vrea se fie conturbat. Shut lucru este, cä cäie- toria lui Loubet au fost pregätitä cu lungi fi grele tractative diplomatice, toate lojele framas- sonice ale celor doue natiuni au lucrat din res- puteri la realizarea acestui plan, impreunä cu toatä presa jidano-liberals. Lucrärile aceste de pregätire au durat preste doi ani,-si acum, dupä faptul implinit, vine Papa, fi declara, cä toatä lucrarea lor au fost o vätemare fatä de dreptu- rile S. Scaun, fi in contra majestätii Pontifica- tului. Firefte, cä guvernele interesate fi presa lor strigä, fi le-ar pläcea se acrediteze idea, cä nota Pontificelui e inutilä fi neoportunä. Chiar aceasta tinutä a lor aratä fi dove- defte cä Papa au aplicat o mesurä dreaptä. Pen- tru cä prin aceasta se nimicefte fraza diploma- ticä alui Delcassé, rostitä in camera din Paris, cä prin vizita prezidentului in Roma, nu se face nimenui nici o vätemare. Totodatä demascheazä toale manoperile sectare ale framassonilor fi ale satelitilor lor, cari voiesc a micfora, sau chiar a nimici auctoritatea S. Scaun inaintea popoa- rélor. Au fost totodatä un aviz dat natiunei fran- ceze, cä guvernul ei merge paralel fe doué cäi: prigonefte pre Christos cel Réstignit, fi inzultä pre Vicarul acelui Christos in refedinta sa proprie, in Roma. Pentru guvernantii Italiei este dureroasä aceasta notä, fiind cä face impossibilä ori-ce vi- zitä de suveran catolic in Roma, regelui Raliéi. Dacä burghezul Loubet, din respecte cäträ un guvern sectar fi cäträ capul lui, Archi-framas- sonul Combes, si-au permis sä-1 inzulte pre Papa: oare se va gäsi un domnitor catolic, carele se-i urmeze, fi se fie in stare a face o aseminea vä- témare Papéi? Dupä planurile sectelor Loubet trebuia se fie inainte-mergätorul celorlalti suve- rani, catolici, cári vor cäletori unul dupä altul la Quirinal, färä ca se intre in Vatican, nici ina- inte de vizitä fi nici dupä acea, fi vor deciara diplomáin, cä aceasta nu este nici o vätemare fatä de Papa. Nota diplomaticä a Pontificelui au desconcerlat toate planurile sectarilor, fi de acea cäntä in nécazul lor, cä acea este inutilä fi neoportunä. Se zice cä nota acea a pus in confuziune cabinetul Combes, carele in urä fi in pofta sa de résbunare vrea acum se inaspreascä mesurile de persecutiune in contra bisericei, fi vrea se adaugä vätemäri cäträ vätemäri in contra Papéi, ca afa in sfirfit se-1 oboseascä, fi se-1 provoace a rumpe relatiunile diplomatice cu republica fran- cezä, fi atunci se va proceda la denuntarea con- cordatului, fi la crearea altor legi coercitive, cari restring din ce in ce mai mult libertatea bisericei, in guvernare, in activitatea parochialä fi in invetämentul elementar. Astäz pare cä toate sunt possibile in Franta, alät de maré este cutezanta framassonilor, fi at&t de nebärbäteascä e tinuta partidelor conser- vätoare. Una e sigur insé, cä Papa nu va face hatirul lui Combes, fi fatä de toate inzultele fi provocärile lui va fi c.tlm, fi pacient, cu toatä demnitatea. Piu X va face ca fi d. Christos, ea- rele defi e inzultat fi vätämat de infi-si credin- ciofii sei, e gata pururea nu numai spre iertare, ci chiar fi spre beneficare. Mare prigonire se pregätefte in Franta in contra bisericei, dar mare va fi fi iubirea fi räbdarea Pontificelui, ca se-fi apere fi conserve pre fiii sei in credinta lui Christos. Cu toate cä din Franta sosesc ftiri care de care mai alarmante pe toatä ziua, Piu X se ocupä färä de incetare cu guvernarea bisericei lui Christos, ca se realiseze idealul seu sublim, de a instaura toate in Isus-Christos. De aceea e cu toatä atentiunea la causa numirei Episcopilor, fi au dat instructiuni speciale Vizitatorilor Apostoliéi, cari vor iefi in deosebitele dieceze ale Italiei. Incurajeazä asoclatiunile caiolice, ce s’au infiintat in toatä Italia ca se combatä néravurile cele rele, fi se ajute pre muncitorii lipsiti de mij- loace. nceste reuhiuni aratä multä putere de viatä, fi contrabalanseazä actiunea destructivä a socialiftilor, cari se discrediteazä zi de zi, prin procedurile lor incorecte, prin imoralitate fi prin dufmänia ce aratä fatä de institutiunile re- ligioase. S. Pärinte vede cu pläcere. cät de frumos lucreazä comisiunea aleasä incä de predecesorul seu, pentru promovarea studiilor biblice. Pen- tru edarea cärtilor corale au stabilit o comisiune specialä, din cei mai cel brii cunoscäiori ai can- tului gregorián. Roma s’au fäcut un mare areo- pag de studii de tot sóiul, ca se poatä fi de folos bisericei, ftiintelor, fi prin aceasta omenimei sé- toase de progres fi bunästare. JV. F. Editor fi Redactor responsabil: Dr. V ASILIU LUCACIU. Baiamare (Nagy-Bánya), tipariul Tipografiei lui Stefan Nana^y.
