Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-05-01 / 1. szám
6 RR VIST A CATOLICA. §tiinta de om religiös, de popor moral, de ce- tätean integru ? Numai $i numai prin limbä! Prin organul vorbirei, dat de Dumnezeu, ca tezaurele sSdite in sufletul omului, se le aducä la cuno$tinta publicä, §i se le valoreze pentru binele de ob$te al omenimei. Prin limba sa nationals se constitue un popor in fiintä si individualitate etnicä, nationals, limba este mijlocul prin care se aűrmS o natiune, in convietuirea ob$teasca a omenimei ; limba este biletul tainic, prin care un popor are drept de intrare in concertul omenimei. De acea toate mijloacele, cari contribue la desvoltarea limbei nationale, sunt totodatä considerate de cele mai salutare institutiuni in viata omenimei. Biserica $i §coala, sunt viata, suíletul, con^tiinta unui popor, temelia progre- sului, mijlocul spre fericirea §i bunästarea lui. Si toate aceste prin limbä. Limba in bise- ricä, limba in §coalä. InvStStura religiunei, in- vgtätura in $coalä. Cum? Cu semne? Cu scri- soare ? Nu! cu grai viu, cu limbä vie, cu limba poporului: care prin aceasta devine tesaurul cél mai pretios al poporului, $i se constitue in limbä nationals. Si ca ideile frumoase, märete, descoperite din darui lui Dumnezeu omenimei prin reli- giune, ca tezaurele de culturä naturalä, ce au sSdit Dumnezeu in flinta popoarSlor, se poatä fi folosite in viata ob$teascä, cineva trebuie se studieze firea limbei nationale, se o cultive, se cerce a o desvolta ca se fie in stare a reproduce lumea de idei, de rezonamente, de simari §i de patimi, ce se perendä $i se prigonesc in suíletul omului. Oamenii, cari se ocupä cu aceasta, sunt clasa cultä, conducätoare, povätuitoare a acelui popor, sau cum ii numim de comun, inteligenta lui. Fericit popor, carele are inteligentä con- §tie de chemarea sa, care, precum este ie$itä din sinui poporului, il represents cu credintä in toate relatiunile vietii publige, in bisericä, in §coli, in stat. Prin aceasta poporul respectiv se cultivä, se imbogäte$te, se ferice^te, rSmá- nénd in toate fazele desvoltärii sale acelasi, neschimbat, $i prin urmare pe temelie taré, ce-i asigurä viitor §i culturä cu indestulire. Asta e ceva natural, de sine evident, $i acesibil pentru tot suíletul drept §i pentru toatS mintea sänStoasä. Din stejar, stejar rSsare, din rozä, rozS se produce, §i toate animaleie dupä felül lor träiesc $i se sporesc. Ce am zice des- pre un om, carele ar cultiva pomul in grädina sa, $i cänd ar vedea cä arborele e se producä frunzele, Horde $i rodurile sale, ar pretinde sä-i aducS acea, ce el vrea, §i nu acea, la ce natura l’au destinat. A$a e §i omul, vorbind de popoarg, nu de indivizi singuratici, cari se pot §i perde in marea elementelor sträine. A$adarä eine vrea binele $i fericirea, pro- gresul unui popor, trebuie necesarmente se vreie desvoltarea lui culturalä in limba sa nationals. Cine nu vrea aceasta, sau crede, cä in viata popoarglor esistä o altä economie cultu- ralä-religioasä $i moralä-politicä, acéla este un om dezechilibrat, ca $i care ar vrea se culeagä struguri de pe stejar. $i pere de pe rächitä, sau se mänce mnel de sub lup, §i porumb din cuib de cioarä! Cu un cuvént s’ar degrada la ni- velul oamenilor cu idea de stat magiar! Lucrul acesta straniu, dureros, dejositor, absurd: s’au intémplat in viata poporului rutén din Ungaria. Oamenii ie$ifi din senui lui, cu carte, cu culturä, s’au läpgdat de el, s’au in- sträinat de el. Adecä au päräsit in mersul desvoltärii lor inchipuite baza, unica bazä solidä a unei esistente con§tiente : au päräsit baza nationals rutenä, §i au afectat cä s’au contopit in alt element, au luat altä limbä in viata lor familiars, alte idei, departe $i sträine de fericirea poporului, din care au iesit. Monstruositatea acestei situafiuni falze se aratä in mod aproape palpabil §i evident prin acea, cä in conceptiunea patriotilor de^uchiati sunt considerati de pa- trioti buni aceia, cari päräsesc poporul, din carele au ie$it, nu cultivä limba poporului lor propriu, nu zeleazä pentru bunästarea $i fericirea lui, nu rivnesc la inälfarea lui culturalä, la dezvoltarea lui nationals, ci au adoptat o altä limbä, impedecä dezvoltarea culturalä $i nationals a poporului lor, §i cu cät se afirmä mai contrari desvoltärii culturale nationale a poporului propriu, cu atät se considers de mai buni patrioti.
