Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-04-15 / 24. szám
REVISTA CATOLICA. 385 cänd nu-i e permis a administra sacramentele ; cänd administrarea sacramentelor pusä in legä- turä cu ne§te dispositiuni contrare regulamente- lor biserice^ti; nu numai de prudenta, ci de tärie sufleteascä are lipsä preotul in asemene casuri, ca se boteze, cänd e de a boteza, se nu bine- cuvinte cäsätoria, cänd nu-i e permis se o bine- cuvinte. Fie-mi permis a me provoca ?i la oboseala mare, cu care unele functiuni sunt impreunate : märturisirile numeroase din paresimi §i provi- derea bolnavilor. Preotul, ca administratorul sacramentelor trebue se fle totdeauna cu zel in- fläcärat pentru oficiul seu §i pentru suflete; ca un canal, pre care se comunicä gratia cu credinciosii totdeauna curat §i deschis pentru fie cine. Preotul totdeauna acasä se fle, ca toti se-1 afle, usa des- chisä, lumina aprinsä sa-i fle, ca fle eine sä-1 veazä, gata se fie a pleca §i in vreme de pestilenta, §i in frig §i zäduv, §i in vifor §i fur- tune, cum e vorbä, sä ducä ränitului unt de lemn, pécatosului ertare, muribundului pre Christos. Cu obosealä umblä aste toate, de multe ori cu mortificare, tolu§i toate trebuie fäcute, vai preotului despre care turma sa va zice : acesta sa nutrit pre sine, dar pre női nu, tiere sélba- tice ne-a incungiurat ?i primejdii de perire, si el nu ne-a apärat. i}i pentru toate ce e résplata ? In cele materiali remuneratiune slabä, nici decät in proportie cu truda, in cele morale mai de multe ori nemultämirea séracilor §i calomnia bo- gatilor. Numai dragostea sufletelor ?i voca(iunea cereascä e, ce pre cei mai multi ii retine dela desperare, resplata deplinä dela Dumnezeu o asteptäm. In fine datorinta preotului este, sä fie cre- dincios bisericii sale ; sä facä tot, ce se impli- neste dela el spre lätirea ?i inältarea aceleia; sä respecteze toate institutiunile ei ; sä fie cu reverintä §i cu supunere superioritätilor canonice in toate cele biserice^ti, mai vértos episcopului cäci precum zice s. Geronim: »prosperarea bisericii dela dignitatea episcopeasca depinde, ca- rele de nu va avea eminentä auctoritate asupra bisericilor, atdtea vor fi desbinarile, cati is preotii«. (Dialog, advers. Luciferau.) §i implinirea acestei datorinte se vede a fi foarte u?oarä pentru preot, cäci se vede a fi natural, ea sérvül bisericii pentru binele bisericii se träiascä, §i cä omul bisericii superiorilor sei biserice§ti, in cari pre loctiitorii lui Christos ii vede, se fie cu supunere. Totu§ ce greu e, de cäte ori vine preotul nevränd in collisiune, cu alte auctoritäti; cu puterea civilä, cänd vo- e?te sä-§i implineascä asta sfänlä dalorintä? De cäte ori se intémplá, cä preotul, care con^tientios voe^te sä-§i implineascä datorinta sa fatä de bi- sericä §i superiorii sei, este suspicionat, ma chiar denunciat? sunt esemple — durere nu putine — cari dovedesc, cä multi preoti, numai pentru cä i§i aratä iubirea fatä de bisericä si fatä de superiori, ce datori sunt totdeauna sä o arete, isi pericliteazä de multe ori nu numai lini?tea ci §i existenta. Aci nici nu voiuaminti, cä chiar preotii, cari stau la culmea chiemärii lor sunt de multe ori quasi despiciati §i prestereati in vieata so- cialä; atitudinea doveditä fatä de ei ii face se simteascä la tot momentul, cä sunt preoti greco- catolici, zic asta nu o voiu pomeni, cäci toti o simtim, acesta este curenlul domnitor. Intr’adever de multä paciintä §i abnegare avem noi lipsä. * * * 0 nici nu voiu mai continua, cäci imi e fricä, cä voiu scoate ceva din durerea sufletului meu necäjit §i dosedit, pentru ee apói mi s’ar face imputäri. Un tablou vreau sä ve pun incä inain tea ochilor Venerati Frati! ln evangelie cetesc, cä odinioarä a venit o deputatiune la Mäntuitorul Christos sä-1 inlrebe, oare el este Mesia cel pro- fetit? Domnul Isus ce face? se provoacä la fap- tele, cári ei in?isi le-a vézut; la faptele, cari a fost adevétate, §i nime nu le-a putut nega; la faptele, cari toate au fost märturie despre puterea supranaturalä a lui, la aceste s’a provocat ca ele se fie respuns la intrebarea lor. »Spuneti celor ce va trimis, cele ce ati auzit si väzut: orbii véd, schiopii umblä, leprosii se curätä, surzii and, mortii inviazä, séracilor se bine- vesteste«. Asa respuns se putem $i noi da Ven. Frati de cäte ori vom fi intrebati, sau de cäte ori vom medita despre datorintele §i chiemarea noasträ. Fie activitatea fie?te cärui dintre noi rodnieä, ca numai la fapte, §i incä la fapte multe, la fapte salutare sä ne putem provoca. Amin.
