Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-04-15 / 24. szám
380 REVISTA CATOLICA. sandria au devenit ca un titlu archeológia, fund cä toti grecii din Egipet abia numera 50000, de suflete. Antiochia are un Patriarch, denumit prin influenta grecilor din Siria, in butul Patriarca- tului Ecumenic, carele afecteazä, cä nu vrea sa-l recunoascä. Patriarchul din Alesandria, ales de episcopii acelui Patriarchat, e cu tótul devotat Ru- siei, de unde vin ajutoarele trebuitoare bäne§ti, §i de acea se aratä ín faptá de tótul independent de Patriarchul Ecumenic de Constantinopole. Intre cele patru Patriarcate resäritene as- täzi nu ezistä nici un fei de relatiune organicä de disciplina, de subordinatiune sau de impärtä- §ire, ci cél múlt numai de un fei de curtenire rece si goalä, ca intre rivali de auctoritate egalä, cu toate cä Patriarchatul de Constantinopole continua a se numi Ecumenic. Chiar in zilele noa- stre e amenintat cu perderea popoarélor balca- nice, fiind cä Bulgarii, Albanezii s; Romanii riv- nesc cu totii sä se constitue in autonomie national cu bisericä proprie nationalä. Si dacä bi- sericile din Azia-micä s’ar constitui in biserici autocefale, — cum le va veni rindul, — Ecu- menicul indatä s’ar vedea redus la o simplä Ar- chiepiscopie de Bisant. Scris este : »Qui se exaltat, humiliabitur. Din contra, dacä titlul de Ecumenic nu ar ezalta fantazia bizantinilor, pänä a-i impinge la actul de rebeliune in contra subordinatiunei da- torite Primului Patriarch, urmätorului S-lui Pe- tru, privilejiile celor patru Patriarchi ar fi ré- mase neatinse, drepturile singuraticelor biserici respectate, pentru cä in tot cazul de contesta- tiune intre biserici §i biserici, intre Patriarchi si Patriarchi, intre preoti si episcopi, ar fi rernas Papa, carele ar fi judecat dupä dreptate, §i dupä canoanele conciliilor. Auctoritatea Patriarchalä si episcopalä ar fi remasä statornicä si aperatä, scutitä, §i n’ar ü fost la bun piacul partidelor si guvernelor politice, cum se intemplä astäzi in bisericile orientale, unde n>'ci un Patriarch nu e sigur, cä va muri cu moarte naturalä, sau cä nu va fi izgonit. Pentru garantarea auctoritätii patriarchale si episcopale, se recere o auctoritate superioarä Patriarchilor §i Episcopilor, care nu provine dela guverne, nici dela concilii, nici dela vre-o auctoritate omeneascä, cät de inaltä se fie, ci dela insusi Isus-Christos, auclorul §i desevir- §itorul credintei noastre. Ásta este auctoritatea Pontificelui, precum o crede bisericä. Din acea- sta urmeazä in Biserica catolicä stabilitatea §i perpetuitatea auctoritätii episcopale, in butul tu- turor atacurilor vräjmäsesti, din partea guvernelor sau a partidelor politice. Papa stä deasupra tuturor partidelor politice, §i deasupra tuturor guvernelor, a cäror auctoritate e limitatä la te- ritorul de sub iurisdictiunea lor, fie cät de vast, cätä vreme Papa i§i estinde auctoritatea preste toatä mostenirea lui Christos, adecä marginile pämentului. Asadarä titlul luat de S. Gregoriu, §i continuat de Urmasii lui, de Servus Servorum Dei, deoparte esprimä, cä auctoritatea papalä nu e destinatä a oprima pre servii Domnului, adecä pre crestini, precum se numesc in bisericä orien- talä, cre^tinii, cari primesc un sacrament: sérvül robul lui*Dumnezeu; de altä parte insamnä, cä auctoritatea papalä e destinatä a supraveghia mäntuirea eternä a membrilor bisericei, de ori- ce categorie, mireni sau clerici, supu§i sau ie- rarchi, fiind cä in viata ob^teascä a bisericei toti sunt uniti in credintä prin iubire. Voind a se subtrage de sub auctoritatea pärintascä a robului robilor lui Dumnezeu, se atenteazä la soartea si la viata biserieilor particulare. Qui se humiliat exaltabitur, qui se exaltat humiliabitur. Istoria ne spune, cä trecänd odatä S. Gregoriu prin piata din Roma, au dat cu ochii preste doi sclavi, albi la fatä si cu perui blond-deschis. I-au intrebat: De qua gente sunt isti? 1 s’au respuns: Angii! EI adause: Vere angli! I-au rés cumpérat, §i nu preste mult trämise pre cälu- gärul Augustin, se evangelizeze Anglia. Resultatul e cunoscut din istorie. Nu e mirare deci, dacä Sfintia Sa au de- cretat eomemoratiunea serbätoreascä a Marelui Gregoriu. V’am fost espus odatä, in trecut, ce rol au avut S. Gregoriu in regularea cäntului bi- sericesc in apus. Altele §i altele mai sunt meri- tele lui strälucitoare, precum le-au espus insusi Sfintia Sa, in apreciarea vietei Marelui Séu Ina- intas, am voit se relevez aceste puncte culmi- nante, ca toti sä ne indemnäm a-1 Iäuda si a-1 preamäri pre Marele Gregoriu. N. F.
