Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-04-15 / 24. szám
376 REVISTA CATOLICA. La ruteni, si, durere, si in alte pärti, nici vorbä de asta! Clerul sau stä in slujba guvernului politic, abandonändu-si che- marea, si fäcändu-se venzätorul neamului seu, sau e renegát, orbit de patima intere- selor sale pur materiale. ln ambele casuri se produce desechi- librare in viata poporului. Si mai ales e periculos jocul cu sim- temintele religioase ale poporului, precum aceasta se adevereste in comitatui Mara- muresului, mai ales la ruteni, unde clerul nu mai e stäpän preste consliinta reli- gioasä a credinciosilor. Urmare este, cä credinciosii vreau se scape de un preot, sau dela un Ordinariat, care nu se ocupä cu biserica si cu reli- giunea. dupä chemare, ci lasä biserica jertfä combinatiunilor politice. Esemplu viu ne da starea lucrurilor in Marmatia. i Iacä ce scriu ziarele despre miscarea religioasä din Marmatia, e necesar se cu- noastem situatiunea, ca apoi se ne facem reflexiunile cuvenite si se facem si un mic studiu asupra causelor, cari au produs ace- ste situatiuni falze: Iacä articolul din ziarele Magiare. Schizma intre Ruteni. Trecutul nostru ne-a ^nvétat preste toatä indoeala, cä de cäteori a decäzut in popor tesaurul comun al vietii nationale: idealismul spiritual, de atätea ori si rapor- tul, starea moralä si de credintä a térii s’a scäpat pe o directie contrarä cu interesül de obsle, pänä cänd in proportie cu perfectionarea vietii spirituale au inflorit si ideile nationale. ? í Avem datorintä sanctionatä prin tra- ditiunile sträbune, cä — ca o deamnä ur- mare a meritelor castigate prin sänge de antecesorii nostrii — noi urmasii sä avem barem nisuinta de a conserva si desvolta mostenirea cästigatä prin glorioasele fapte ale abnegatiunei nobile. Este oare in patrie vre-o nationalitate bravä, care priveste de cél mai fidel scop a traditiunilor sale sfinte a-si insusi ideile cele mai nobile ale magiarului alcätuitor de stat si a-si da pentru el viata si sän- gele? Aceasta nationalitate e poporul ru- tean, care de veacuri locueste, in pace in creerii Carpatilor, a cärui contingent de preste V2 miliőn si-a vérsat deja sängele pentru patrie sub steagul lui Rákoczy si care si astäzi e pärtas in soartea Magiarului si in bine si in réu. Pe acest popor il ainenintä in timpul mai nou un réu ingrozitor — schizma. In anii din urmä a fost cunoscutä inaintea lumei miscarea, care isi puse de (scop) problemä a vindeca situatia material a acestui popor. Astäzi insä poporul rutean stä in fata unei greutäti cu mult mai mari. in fata schizmei rusesti, venite dela nord, care totodatä il atacä cumplit si in patriotismal seu si afarä de schizma religionarä aruncä pe acest bun popor in brätele pansiavismului. Impreunä cu decadinta materialä s’a virít in acest popor si ispita coruptiunei spirituale. Acei, ce au umblat preste ocean s’au intors cu o dogmä noauä, In Statele Unite i-a cuprins propaganda nationalä si ortodoxä orienlalä, ce de múlt timp se afirmä pe acolo; iar cei ce se reintorc aduc cu sine germenele in acele comitate, de unde au emigrat in timpul din urmä cei mai multi la America. Nécazul a erupt in comitatui cel mai interesant din Ungaria superioarä locuitä de nationalitäti, in Marmatia, unde sunt 200 mii de Ruteni si cam 60 mii de Romani. Cu cätiva ani mainainte in comuna Säcel s’au arätat primele semne ale anarchiei rituale, cänd cea mai populatä comunä romä- neascä a trecut cu unanimitate de mirat la schizma greco-orientalä. Astäzi insä a ajuns pradä a acestei cangrene comunitatea Iza cu 0 populatiune de trei mii suflete. Acest popor patriotic intru toate, face front
