Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-04-01 / 23. szám
356 REVISTA CATOLICA. Ziua onomasticä a Säntului Pärinte Papa Piu X. (19 Martié st. n. S- Iosif.) Onornastica Sfintiei Sale s’au serbat cu solemnitate impunétoare, si totodalä cu acel caracter dulce de intimitatepatriarchalä, intre Cap si intre membrii familiei. In toate bisericile din Roma s’au cantat »Te Deum« serbätoresc, si nesfirsite ru- gäciuni s’au fäcut, pentru conservarea Pon- tificelui iubit sistimat. Toate societätile cato- lice s’au intrecut in aranjarea festivitätilor ocasionale, pentru serbätorirea Capului vé- zut a Bisericei lui Christos. Toatä publicistica crestinä catolicä con- sacrä articole si imnuri de laudä la adresa Inteleptului Conducätor si Luminätor al préséi bűne. Reproducem si női din V. d. V. din Roma clasica imploratiune a Mons. V. Sardi, plinä de accente de pietate, si esprimänd in putine cuvinte auguriile lumei intregi, indreptate cäträ Veneratul Patriarch al familiei crestine. Colejul Cardinalilor si-au esprimat con- gratulatiunile sale prin Decanul seu Em. Sa Oreglia, iarä Sfintia Sa au respuns in terminii urmätori: »Primim cu cea mai vie satisfactiune auguriile de fericire, ce Ne prezintä Sacrul Colej pentru inläia oarä, din ocasiunea sér- bätoarei S-lui Iosif, a cärui nume venerat l’am primit si noi in sänlul botez. Aceste bűne augurii sunt pentru Noi o dovadä foarte pläcutä despre sentimentele de filialä devotiune, ce nutreste Colejul Sacru fatä de Noi, si ne duplicä bucuria ce simtim in aceasta serbätoare, pläcutä lumei catolice pentru mai multe cuvinte. ípi cänd esprimám Sacrului Colej sentimentele de cea mai sincerä multämitä, inältäm mintea si inima Noasträ cäträ preadulcele Patron al Bisericei universale, ca ascultänd rugämintea Em. Voastre, sä ne mijloceascä Nouä luminile si ajutoarele necesare, dela Dätätorul bunötätilor, pentru implinirea inaltei si grelei noastre misiuni, iarä Bisericei se acoarde protectiune binevoi- toare si puternicä, precum are trebuintä nea- menatäinacestetimpurigravesi primejdioase. Intru adevér, grele lupte avem de sus- tinut si in zilele noastre. E drept, cä arun- cändu-ne privirea asupra familiei catolice, afläm momente pline de mängäiere, con- statänd inainte de toate unirea strinsä si frumoasä a Episcopatului catolic, cu acest S. Scaun Apostolesc, si apropiarea afec- tuoasä a popoarélor cäträ acest Centru al Unitätii............................................................ . sunt si lucruri triste . i Anume, Vé sunt cunoscute, domnilor Cardinali, evenimentele dureroase, ce se desfäsoarä de o vreme incoace in Franta. Decänd am fost Inältati, prin sfatul nepe- Iruns al Proniei ceresti, la aceasta Catedrä a Principelui Apostolilor, am dat pururea dovezi eclatante, ca si lnaintasul Nostru glorios, despre cele mai sincere afecte fatä de ilustra natiune francezä, si de o defe- rintä specialä fatä de guvernul ei. Cu toate aceste trebuie se spunem, cä precum ne inveselesc dovezile nesfirsite de alipire si de iubire, din partea acelei natiuni catolice, ne aduc durere adäncä i mesurile luate in sferele legislative, si cari se prevéd cä vor fi luate in viitor, in contra congregatiunilor religioase, cari au format, in acea tarä, cu operele lor classice de caritate si de crestere, märirea Bisericei catolice si in special si a patriei. Si pare cä n’au fost destul de grav, si destul de deplorabil, acea ce s’au lucrat pänä acum in potriva lor, au mers si mai departe, desi am fäcut tot possibilul, pentru a-i im- pedeca, propunénd si aperänd un project, carele cu cea mai detestabilä urä si pizmä constitue o esceptiune, si interzice mem- brilor institutelor religioase, incä si celor autorizate, ori-ce invetäment, din singurul
