Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-03-15 / 22. szám
REVISTA CATOLICA. 345 avem noi unii, cat si ceilalti datoria a le preveni ? Ve dati bine samä, D-le Presedinte, de drumul apucal de trei ani. D-nia Voa- strä conslatati ca si noi réul sévirsit, D-nia Voasträ nu ignorati de fel réul ce se pre- gäteste; §i sum sigur, cä suferiti de dinsul. Tocmai pentru aceasta mé indrept cäträ D-nia Voasträ, rugändu-Vg sä puneti — mai este timp incä — stavilä acestei apu- cäluri spre präpastie. Celätenii cei buni cu totii V’o cer asta: mäntuiti ceea ce mai rémane din libertalea consciintii, din libertatea culte- lor, din libertalea invétáméntului, din li- bertatea pärintilor de familie. In chip de- osebit nu invoiti ca dislinsii Frati ai scoa- lelor crestine, cári au fost educatorii nostri si ai pärintilor nostri, ca acesti Frati, ale cäror merite si slujbe le stimati D-nia Voasträ ca si noi, ca acesti Frati, pe cári ni-i pizmuesc celelalte natiuni, ca dinsii sä fie alungati din scoalele lor si lipsiti de fericirea de a sluji tara lor. Dacä ínrlurirea D-niei Voastre, D-le Presedinte, ar face ca sä triumfeze causa libertätii, adevératii liberali catolici V’ar pästra o recunoscintä, ce ar fi bucuria vie- tei Voastre; si atare izbändä V’ar aduce, pe längä binecuvintärile lui Dumnezeu, aplausul tuturor oamenilor de treabä. In alte timpuri scrisoarea mea ar fi rernas confidential intre noi. Astäzi so- cotesc de datoria mea ca s’o public spre edificarea diecesanilor mei. E de mare fölös inainte de toate, ca credinciosii sä nu i poatä argumenta din prolungita täcere a episcopilor lor, cä dinsii nu sunt destul de apérati. Pentru nimica in lume nu arn voi, ca sä contribuim la släbirea sau la stricarea suílelului catolic in Franta. Apói pentru ce noi intr’o tarä cu su- fragiul universal n’am avea dreptul sä lä- murim poporul in chestiunile religioase, si datoria, ca inafarä de ori-ce gänd politic, sä-i pregätim o dispositie favorabilä pentru libertatea Bisericii? Märturisiti, cä usor s’ar compromite causa noasträ, dacä in chestiuni, ce sunt la locul intäi de competenta noasträ, nu- mai adversarii nostri ar avea putinfa de a face sä fie ascultati. Läsat firii sale poporul din Franta e bun, generös, cu respect pentru religiune: dar lucrat de un partid strimt si sectar dinsul e capabil de rätäciri trecétoare si de samavolnicii pe neräzgändite. N’ai putea Ina in réu, ca noi sä cäutäm a lämuri poporul acesta, pe care catecheti ai impie- lätii l’ar voi atita prin toate mijloacele contra catolicismului si contra noasträ, si ca noi arätändu-i cäile noastre sä-1 con- vingem, cä aperänd causa religiunii lui, noi apgräm acea a fericirii lui strins unite cu acea a libertätilor lui. Primiti, Vg rog, D-le Presedinte al Re- publicii, asigurarea sentimentelor mele celor mai adänc respectuoase. (ss.) f leän-Augustin. archiepiscop de Toulouse Pentru conformitate Treipe. Catolicismul in Iaponia in Corea si in Manciurea. Rgzboiul Ruso-Iaponez atrage atentiunea lumei. •) Toate privirile sunt incordate spre orient si curiositate febrilä preocupä pre toti, urmärind cu mare atentiune toate fa~ zele acestui rézboiu. Pärintele crestinätätii, care cui mare durere vede iscatä aceasta ceartä, preocu- pat de soartea fiilor sei, a adresat doue note diplomatice, una cäträ guvernul rü- sesc, alta cäträ cel japonez, recomandänd' in atentiunea respectivilor, misiunile ^i mi-
