Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-01-01 / 17. szám

REVISTA CATOLICA.

267

De aci pricepem u§or satisfactiunea sufle- teascä atät a antreprenorului cät si a preotului> cänd s’au vézut la bunul sfir^it al intreprinderii lor. Pricepem §i multämirea obsteascä a säte- nilor, cári la urma ürmei s’au convins, cä din cenu?a si din cu^eä de a lor tot a e§it o frumu- sicä bisericä pentru märirea lui Dumnezeu.

Spre a märi satisfactiunea generalä par a se fi Intrunit ín ziua de 2 Decembre nu numai popor mult, spre a asista §i vedea sfintirea so- lernna a bisericei seversitä de Sf. Sa Pärintele Anton Caneve paroch din Präje§ti in Decanatul de Bacäu §i Provincial al Reverenzilor Pärinti Minori Conventuali din Romania, incunjurat de alti zece preoti parochi

; dar zic chiar firea cu timpul ei cel frumcis pare a fi inteles insemné- tatea zilei §i va'ioarea sudorilor vársate de pa- rochul din Cleja P. Gratian Carpali náscut pe j

malurile Sasarului din spre Apusul Carpatilor, sigur personal cunoscut la multi cetitori ai »R. C.« dincolo ?i dincoace de Carpati.

Atát lui cat si antreprenorului Dolinski §i tinerului architect destoinic Dlui Bilecki din Bu- curesti. nu pót parochienii sä le esprime decät via lor recuno^tintä §i multämire, cä cu putinä cheltuiala, dar cu multä räbdare au reu§it sä gäteascä in satui Cleja lui Dumnezeu un läca? ce nu i-ar ru^ina sä stea §i in mijlocul unui ora?.

Dórim ca, dupä espresia Dlui Provincial, bunul Dumnezeu in schimbul sudorilor värsate pentru numele si gloria lui, sä intäreascä pe pärintele Gratian, ca sä mai continue munca apo- stolicä multi ani in mijlocul poporului catolic din Moldova; fiind sigur cä dupä munca lui si din partea celui de sus resplatä bogatä il va astepta. P. P.

HfiN.....

Pa

norama Romei la poalele muntelui Aventino.

(Vezi ilustratia de pe pag. 263.)

0 icoanä pitoreascä a Roméi ni se presentä in acest tablou, cu apele Tibrului, §i cu un grup de monumente vechi ale Celätii Eterne. Celebra »Cloaca maxima«, operä etruscä din epoca re- gilor duce apele in Tibru. Se vede apoi templul gratios din vremurile cele mai vechi ale Romei, numit de comun templul Vestei, ceea ce insä nu e esact, si dupä studiile archeologilor e sanctua- rul »Aurorei« sau a »Zorilor«, si totodatä templul numit »Fortunae Virilis«, cum ai zice: »Biserica virtutilor bärbäte?ti«.

Biserica este o diaconie din veacurile din- täi ale crestinetätii, numitä S. Maria in Cosmedin. Tot in acele pärti au fost asezate »surile pu- I blice« horrea publica, magazine de bucate pentru ; vremuri de lipsä, de primejdie de foamete.

Fericit, cel ce poate vedea si studia aceste monumente in fala locului.

Cuvéntare

la ocasiunea misei primi{iale a neoordinatului preot V. S. in bisericä gr.-cat. din S.

(Despre resultatele lucrärii preotimei, cu privire la fericirea societätei omenesti, si cu referin tä

si la poporul nostru romän.)

Gei ce au sämänat in lacrcnni, secera-vor in bucurie.

Ei merg si pläng, aruncand sämänpa ; dar veni-vor cu bucurie, purtdnd snopii lor. Ps. 125, 5, 6.

Cu inima petrunsä de adänci cugete stau in acest loc sänt, in servitiul Evangeliei lui Isus.

Dumnezeul indelungrebdärei, a sperantei si a mängäerei sä ne umple cu toatä bucuria $i pacea, ca sä fie deplinä speranta noasträ, prin puterea Spiritului Sänt.

Cu inima petrunsä te salut in acest loc sänt, ca pre un nou Aron al test, nou, Prea Reverite Frate, ca pre fratele meu chemat in Domnul, ca pre sotul meu de lucrare in servitiul Evangeliei. Cu inimä petrunsä Ve salut pre D-Voasträ, iu-