Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-07-01 / 5. szám
82 REVISTA CATOLICA. BIBLIOGRAFIE. Discursuri, Autonómia bisericeascä, Diverse. Sub acest titlu a apärut in ziléle acestea o nouä lucrare a eruditului si distinsului Canonic metropolitan din Blaj, Dr Augustin Bűne. a. Acésta e a opta seriere de maré valóre istorico-literarä a neobositului canonic, ín care, ca si in celelalte serieri ale sale, iasá la ivélá, pre fiecare paginä, dragostea iniläcäralä de neam a auctorului, vastele lui cunostinte istorice si, mai múlt ca ori-ce, iubirea de adever. Dr. Augustin Bunea alérgá si cércá adevé- rul si, daca i-a aflat isvorul, i-1 spune fára in- cunjur, cu cea mai asprä, dar dréptá si bine- voitóre criticä istoricä. Si nici nu putea alt cum luänd in considerare scopul si dorinta, ce a avut cu lucrärile sale. Din scrierile canonicului Bunea reiasá intentiunea lui ca se ne presinte trecutul cu durerile lui si putinele momente vesele, si pre acélé caractere mari si vrednice de imitat, cari au luat parte in luptele trecutu- lui, ca se ne arete, cum trebue se ne apäräm noi si urmatorii biserica si neamul. — De acea serie, uitändu-se pre sine, fára consideratiuni ego- istice, asa, cum se cuvine' unui scriitor convins din isvoarä, si de caracter, ca se scrie, presen- tänd adevérul si atunci, cänd prevede, cä spu- nerea lui ii va aduce pretäräri si nu demnitäti onorifice, perderi §i nu cästig. Pärintele can. Bunea in Partea I. a lue- rärii sale mai noue ne presintä 12. discursuri, in cari a läudat cu talent oratorie faptele mari si märetele caractere a unor fii celebri i ai nea- mului nostru, cum au fost Jacob Muresianu, George Baripiu, David Baron Urs, Dr Joan Rapiu etc. In Partea II. scrie despre Autonomie. Important acestei parti, scrise pre basa dovezilor autentice, eredem a o aräta in de ajuns, daca vom insira numai titlii ei: 1. Gimnasiul din Beins, 2. Gimnasiele nóstre romänesci, 3. Un raport ministerial despre gimnasii; 4 Cärti oprite in gimnasii; 5. Temeri si sperante; 6. Dreptul de a ne alege archiepiscop; 7. Garanta cea mai puternicá ; 8. Cum 'se alegem; 9. Dreptul electoral; Istoria autonomiei bisericesci. Notiu- nea autonomiei. Cestiunea autonomiei pänä la reformatiune, Amonomia bisericéscá dela ince- putul reformatiunei pänä la s. Unire. Autonómia bisericei de la descalvinirea Románilor prin uni- rea cu Roma, pänä la 1762. Autonómia dela 1762—1848. Autonómia bisericei de la 1848. pänä azi. Partea III. cuprinde 6. articoli mai insém- nati, ce auctoruli-a publicat in fői la tiinpul seu. Scriorea acésta de maré fölös pentru őri care cärturar román se estinde pe 334 pag. si cóstá 5 corone. Tiparul e frumos, limba aleasä si esteriorul cärtii elegant. Se póte procura dela auctor. , , , Re vista contimporanä. Roma. In causa iubileului de 50 de ani a proclamárii dogmei despre Imaculata Concepti- une, ziarul roman »La vera Roma« publica ca un proiect, aceste sire de dedicatiune: uln onoarea Fecioarei Neprihänite Gatolicii din toata lumen Oferesc elemozina unei Misse Ce va celebra Säntul Parinte In 8 decembre 1904. Primul aniversar de cincizeci. de ani Dela Definitiunea Dogmatica. Poporul romän nutreste o evlavie adäncä si petrunzätoare penlru Preacurata Maria, de acea nu va remane nepäsatoare fatä de aceasta sublima nianifestatiune a lumei catolice. In Bavaria s’au constituit de nou 38 de aso- eiatiuni crestine- catolice de ale muncitorilor, cu mii de societari. Roadele acestei miscári cres- tine-sociale sunt nepretuite, si contrabalanseazä toate incercärile subversive ale socialistilor des- creerati, si orbiti de patimile cele mai detestabile. In aceste asociatiuni se ingrijese de muncä cu resplatä bunä pentru muncitori, de ajutoare opor- tune la vreme de nevoie, de avansuri la intre- prinderi serioase si reale, de credituri la vreme de lipsä, de ingrijire pentru casuri de boale, de cre^tere pentru orfanii rémasi etc. Editor §i Redactor responsabil : Dr. VASILIU LUCACIU. Baiamare (Nagybánya,) tipograliei lui Stefan Nanasy.
