Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-07-01 / 5. szám
REVISTA CAT0L1CÄ 79 CORESPONDENTE. 9 Roma, iuniu 1903. Onoratä Redactiune. Abia s’au lini^tit emotiunile provocate prin | vizitele inalte ale Suveranilor Engliterei si Ger- j maniei, si iacä alte evenimente serioase s’au des- ! fä?urat in Roma §i in Italia, cari au adus cu sine urmäri grave. Inainte de a vi le descrie in adevérata lor fata, ve informez despre alte intémplári insém nate. Aniversarul Enciclicei »Rerum Novarum,« in 15 mai, au fost serbätorit de toate societätile catolice din Italia, cu entuziazm. §i mai ales in Roma. Aceasta Enciclicä se conziderä ca o »Magna Charta« a cestiunei sociale, a clasei muncitori- lor, din ocasiunea serbärilor amintite s’au dovedit, cä in cei din urmä trei ani, asociatiu- nile catolice ale muncitorilor s’au ínmultit, .?i au cästigat in importantä si in actiune intenzivä, mai | ales in Sicilia. Aceste asociatiuni se organizeazä in comi- tete §i reuniuni filiale, parochiale, cu un centru diecesan, subordinate apói toate unui centru provincial. Ramurile de activitate sunt, dupä natura intrunirilor speciale, profesionale, industriale, comerciale, de agricultura, de artä, etc, si fie- care Isi are cassa proprie, pentru indestulirea trebuintelor membrilor, a da ajutoare si impru- muturi, si asa a scoate si a salva poporul din ghiarele uzurarilor. Ori unde se intemeiazä aceste asociatiuni, socializmul !§i perde terenul de sub picioare, si se dovede^te, cä socializmul e bun numai a provoca tumulturi si revolte, dar nu socoteste, bu- nästarea ?i prosperarea economicä a muncitorilor. Si se nu eredeti, cä aceste societäti se restring cu activitatea lor numai la miscarea eco- nomieä, nu, ci ele pétrund si in viata religioasä, §i cea publicä a popoarélor, lucreazä la promo- varea bunelor moravuri, in viata publicä ?i privata, si mai ales in familie, bine ?tiind, cä fra- massonizmul mai ales pre aceasta vrea se o contamineze, cu divortul §i cu alte mijloace imorale. Astfel, combätänd relele, se fac propagatorii ideelor bune, restauratorii moravurilor crestiné. Un esernplu strälucit au dat aceste asociatiuni despre spiritul lor de actiune in senz religiös, in 7 iuniu a. c. Anume, un poet imoral, Gavrilä Rapagnetta, supranumit D'Annunzio, in deliriul séu pornografic $i pägänesc, au cutezat se scrie in poezie un cäntec de injuräturi, in care augureazä, ca Galileanul impreunä cu »Mater Dolorosa,« se fie aruncati in cloacele ce se s'apä acum in Fórul Roman. Un ziar liberal din Roma au cutezat se reprodueä strofele välemä- toare. i-au réspuns indatä o multime de seriitori, in versuri §i in prozä, dar cél mai frumos réspuns i-au dat junele poet Ulderic Garpegna, in coloanele ziarului »Voce della Verita,« impio- ränd dela Galileanul inzultat §i deia »Maica do- reroasä« batjocoritä, iertare ?i Intoarcere pentru blästemätorul retäcit. Cél mai frumos si mai im- punétor réspuns l’au dat asociatiunile catolice din Roma, cari in decursui zilei de 7 iuniu, de dimineata pänä sara au peregrinat, pe rlnd, la biserica numitä a S.-lui Marcel, unde se vene- reazä o icoanä a »Maicei dureroase.« Cu toate cä spiritul de Infrätire in Jsus- Christos, progreseazä si se dezvoaltä frumos in Italia, sectele anticrestine, framassonice si anti - clericale, social-democratice, etc, se incearcä si ele a släbi si a miesora auctoritatea $i prestigiul S. Scaun. Liberalii guvernamentali, cari pledeazä pentru coesistenta celor doi Suverani in Roma, in ziarele lor aratä o bucurie mare, cä cei doi domnitori puterniei au fäcut vizitä la Capul Bi- sericei, si trag concluziunea, cä: iatä Pontifieele e liber, si nu este sub hostili potestate constitutus. Aceasta bucurie a lor inse nu este sincerä, din conträ, e plinä de viclenie. Pentru cä e lucru cunoscut, cum au probat §i au pus la cale toate mijloacele, numai se poatä impedeca vizita rege- lui Eduard VII. la Papa. In strimtorarea lor s’au foloslt si de apueätura unor Anglicani ruginiti, cari au declarat in conventiculele lor cä Capul bisericei anglicane, nu poate se meargä in vizitä
