Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-07-01 / 5. szám
68 REVISTA CATOLICA cá El este unicul vietuitor, intre toti Cardi- nalii si Episcopii, cari au luat parte la lucrärile actului proclamärii solemne a Dogmei; acum, cánd sé aflä sezätor pe Scaunul Sänlului Petru, deciara, ca este vointa Lui, ca serbätorile aceste se fie atät de estraordinare si solemne, incat se aiba deadreptul caracterul de grandiozitate, in proportie, mai ales, cu grandiozitatea Cetätii Eterne, si cä se fie totodatä de indemn, si ca de regulä evlaviei catolicilor din toatä lumea, in faptele si in zelul lor de a ono- ra in mod mai special pre Maica Domnu- lui, in ocasiune atät de binevenitä. Se pare cä Sänlul Pärinte, inältändu-si privirea cäträ Preacurata Fecioarä, acum, dupä ce in trei iubilee dup’olaltä au fost serbätorit de fiii séi, cu toatä iubirea. El Insusi Ii Invita pre tot'i a serbätori Jubileul Nepétatei, ci asa se recunoascä toti bine- facerile inseminate, ce au primif Pontificatui Roman, prin mijlocirea ei puternicä, chiar in aceste zile grele, si pre Dinsa prea- märindu-o cu imnul recunoscintei si a iubirei, toatä lumea catolicä, dela Ea se cearä ajutor si tärie in luptele mari si grele, ce ne stau inainte. Avend in videre scopurile inalte, ca acélé mai cu inleznire se se poatä apropia, Sfintia Sa au constituit o comisiune special de Cardinali, cäreia i-au incredintat oficiul suprem, de a conduce, a regula, si a organiza festivitátíle iubilare. Ca se respundä in mod vrednic la aceasta invitare augustä. si ca sé-si vadä implinite dorintele sale, catolicii din lumea toatä, trebuie se se uneascä cu totii in ini- mile lor, pregätindu-se la serbärile cele mari, si cu toatä rivna trebuie se studieze modurile, cum se realizeze programul fes- tivitätilor, propus de Comisiunea specialä a Cardinalilor; cu acea Incredere fiascä in Preacurata Fecioarä, cä dupä rugäciunile si strigärile umilite ale credinciosilor, in sfirsit va obtine pentru sufletele noastre pentru Biserieä si pentru socielate, zilele dorite de pace si de prosperitate. (Programul general il vom publica in num^rul procsim.)-------Cestiun ea socialä. (Continuare.) Din aceste espuneri urmeazä, cä cestiunea socialä este: 1. de naturä mai virtos materialä, si intru toate vremelnicä. Ea se ocupä cu regulele si mésurile, ce sunt a se folosi, ca oamenii in genere sé ajungä la o bu- nästare materialä, si relatiunile dintre cla- ' sele deosébite sociale, se fie normale si regulate dupä pretenziunile juste ale natúréi omenesci. Dacä inse luäm in conziderati- une toate causele, cari au produs actuala stare anormalä a relatiunilor sociale si eco- nomice, — atunci cestiunea socialä ia o inlindere estraordinarä, si imbratiseazä viata omului, cu toate raporturile ei. Si asa: 2. Devine si o cestiune de eticä si ' T 1 de moralä. Anume, actualele stäri anormale s’au náscut din acea, cä in chestia datorintelor, ce au persoanele singuratice intre sine, si iarä una si fiecare fatä de obstea sau totalitatea omenimei, s’au furi- sat principii false, si tot aceste au strä- bätut si in doctrinele economice si in viata economicä a popoarélor. Aceste stäri anormale pot se fie sanate sau deläturate, numai prin aceptarea si observarea prac- ticä a datorintelor sociale, promulgate si impuse prin legile morale crestine. De acea, cestiunea socialä contine in sine si intrebarea cum ar fi a se dis- truge, cum trebuie a dezrädäcina, aceste erori, si cum se se pregäteascä calea,
