Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)

1903-06-01 / 4. szám

REVISTA CATOLICÄ. 65

laic, de a 'regula afacerile bisericei in Franta. — Daca denuntarea aceasta a Concordatului ar avé de urmare numai atäla, eä statui nu s’ar mai interesa de afa-eerile bisericii, cum s’au intémplat in Brazília, §i in Messico, §i cä nu !e mai trece platä din vistieria statului: n’ar fi un reu mare pentru Bisericä §i adeca ar’fiun reu, ce s’ar remedia prin därnicia credincio^ilor, §i Biserica ar’remáné libera de opresiunea statului civil. Intelegem aici statul, carele nu vrea se stie de concordia dintre cele douä puteri, ci tirane?te viata $i auctorilalea bisericii, prin dispozitiuni absolutiste, contrare'intereselor vietii reli ;iose a popoarélor.

Cänd insé Combes si banda anticlericalä vorbesc de ruperea Concordatului cu S. Scanu, asla nu insamnä, cä vreau sé läse liberä Biserica in activitatea sa, ci precum se vede diu faptele lor fatä de Congregatiunile religioase, tji din declaratiunile lui Combes, fäcute in parlament, are intentiunea de a aservi Biserica, si de a face legi coercitive, ca se-i facä imposibil ministerul bisericesc, impedecänd ori-ce contribuire la sustinerea cultului religiös §i a fetelor bise- rice^ti.

Pentru acea se fac deci atätea apucäturi §i machinatiuni, ca S. Scaun sé vie intr’o stare de esasperatiune, §i se fie sllit a face ceva act solemn de protestare, din ce apói se fäureascä ocasiune §i pretecst, ca se denunte Concordatu!.

Dar’ S. Scaun vede §i pricepe viclenia lui Combes ?i a uneltirilor massonice, E cu räbdare indelungata, ?i nu va cadé in mrejea lor. Guver- nul e foarte iritat, pentru impotrivirea ce o gase§te in esecutarea legei despre Congregatiuni. Episcopii, clerul ?i poporul, loti sunt impotriva acestei legi nedrepte. Cälugärii, dupä ce au salvat, din averile lor, ce.au putut, nufipäräsesc locuintele, decät numai siliti cu forta, §i se supun tuturor procedurilor vecsatoare, dar tribunalele nu-i pot condamna. decät la amenzi in sume bagatele §i la inclusori de cäteva zile. Credinciosii, la rindul lor, cänd politia ii gone^te pre cälugäri din mänästinle lor, ii insotesc cu strigäte de: jos tiranii! träiascä libertatea! Tot asta se intemplä si cänd es dela tribunale §i din inclusori.

Bandele anticlericale ale lui Combes cari sunt completate din framassoni, socialise si — radicali, foarte sé aflá genate de aceste demonstratiuni, cari dovedesc, ca massa poporului condamna politica anticrestinä a ministerului Combes. De acea s’au incercat a teroriza clerul si poporul credincios, in Paris §i in toatä pärtile. Unul dintre paragrafii légii in contra congregatiunilor, zice, cä preotii din congregatiunile disolvate n’au voie se predice sau se catechizeze in biserici. Aceasta dispozitiune a légii o-au comnicat Combes, cu provocare speeialä, episcopilor, pretinzénd

dela ei, se se facä complicii lui in esecutarea acelei legi färädelege. Respunzend episcopii la aceasta intimatiune, toti au relevat, cä predicarea se tine de iurisdictiunea episcopascä, si cä e de competenta episcopilor a judeca, cine se predice cuvéntul lui Dumnezeu. Dupä acest réspuns una- nim, episcopii au dat autorizare pentru predicä si catechizare, preotilor din congregatiunile di- solvate.

Atunci au venit acest »Episcopus externus,« d. Combes, au suspendat piata mai multor episcopi ?i parochi-, cari au permis predicarea acelor preoti, proscrisi-prin legea Combianä. Ve- zénd apói secta anticlericalä, cä cu astfei de suspenziuni nu-§i-ajung scopul pentru cä credin- cio§ii suplinesc prin contributiuni benevole piata räpitä, au combinat un alt sistem de combalere, §i au nävälit in mai multe biserici asupra predi- catorilor congregationisti, cercänd a impedeca prin tumult si scandal predicatiunile. Insé credinciosii au réspuns cu violentä la violenta provoeätoare, §i-i-au bätut stra^nic pre tumultuanti. Aste s'au intémplat mai ales in doue biserici din Paris, in 25 mai. In zilele urmätoare acesti simbria^i au voit se disturbe reuniunile antiministerialilor, ci §i aici au fost bätuti, cum li se cädea, mai ales cänd au nävälit asupra casei parochului dela biserica vecinä, §i a conven- tului unor surori de caritate. Astäz oamenii sunt, siliti a merge in bisericile lor inarmati, ca se se apere pre sine $i se apere biserica si alta- rele, ?i réspund cu violentä la violenta, cu care sunt provocati. Si mai ales vreau se fie liberi in esercit.iul religiunei lor.

Fapt e, cä dupä aceste esperiente, si dupä promisiunile solemne, fäcute de Combes, in ca- merä, cä va apéra libertatea cultului divin, au Incetat atacurile aceste, §i violentele provoeätoare. Dupä ce n’au reu§it cu proba violentelor, in camerä s’au pozat de om de stat.

In aceasta situatie creatä de guvern, poli- ticianii se impart in done tabere, fatä de con- duita observatä de S. Scaun, ambele contrare actiunei lui, iarä catolicii sinceri asteaptä cu reverentä decisiunile S. Scaun, §i-se conformeazä acélóra, neconditionat. Cei dintai sunt guverna- mentalii, cari ar pretinde dela S. Scaun, se in- tervinä, ca legile aduse in contra Congregatiunilor, se fie respectate. De acea s’au zis, cä Combes au propus in Consiliu de ministri, se se cearä interventiunea S. Scaun, in favorul legilor lui, amenintänd. cä la cas eontrar vor urma al- tele mai rele pentru der st bisericä. Insé ma- ioritatea ministrilor au fost in contra pasului acestuia, si asa nici nu s’au fäcut. Ásta insé nu impedeca pre ministeriali §i jurnalele lor, ca se nu strige cu gura plinä, §i se nu afecteze senti- mente de scandalizare, pentru cä Papa nu in-