Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-06-01 / 3. szám
48 REVlSTA CATOLICÄ. foti aceptalä. Meritul principal pentru organi- zarea acestui peregrinaj revine 111. Sale dlui Vasiliu Hossu, numit deja de sucesor 111. Sale dlui dr Demetriu Radu, transferat la catedra din Oradea-Mare. Speräm, cä va continua §i din Lugoj a conduce la vremuri oportune peregri- naje románé la mormentul S. S. Apostoli, la tumba sántului Petru, carele Intemeind Scaunul Roméi, s’au fäcut totodatä intemeielorol Roma- nitátii Crestine, ce s’au dezvoltat a§a, cä Dante au pulut serié: in Cetatea Eterná si Christos este Roman. In momentul, cánd peregrinii románi eraú primiti in audientä la Papa, sosia in Roma Regele Angiiéi Eduard VII. Usor se esplicá, cum Eduard VII, fäcänd escurziunile sale pe marea mediterranä, au fäcut vizitä in Lissabona, in Italia si in Franta. Englitera, Italia si Franta au interese comune pe marea mediterranä, §i de drágul päcii trebuie sé se mentinä in terminii cei mai buni de prietinie. E de prisos, ca la acest loc sé ve vorbesc despre serbäturile, cc-i s’au fäcut, despre aclamatiunile enstuziaste despre revistele militare, despre reprezentatiu- nile de galä in teatre, despre präuzurile. de Curte, si despre receptiunile solemne la Amba- sida englezä. Faptul de ínsemnétafe estraordinarä este vizita lui Eduard VII. la Sfintia Sa Pontificele Leon XIII. Se conzideräm serios §i obiectiv, ca suveranul acesta este domnitorul cél mai puter- nic aztäz, avénd 400 milioane de supusi, cä este urma^ul lui Henric VIII si al Elisabetei, cä este suveranul Engliterei protestante, unde cu putin mainainte sé ardea in piatä publica in Londra, portréiul Pontificelui Roman, conziderat de cei mai mare dusman al Englezilor, si unde in gura multimei fanatizate resuna cu putere: no Popery, adeca: jos cu Papa. Acest suveran au gäsit de cuviintä, venind la Roma, se faeä o vizitä si nonagenarului din Vatican, au gäsit de cuviintä sé rupä cu traditiilc dictate de urä §i din pofte necurate de rézbunare. Eduard VII. pricepe, cä aiurärile protestante astäz sunt un anacronizm. §i scie cä pe unde se estinde 1m- perätia sa, se estinde §i auctoritatea guverna- tivä ecleziasticä a Pontificelui Roman, fiind cä pe tot teritorul imperiului seu colosai, in care soarele nicicänd nu apune, se gäsesc supusi credinciosi catolici. El scie, cä preotia catolicä este o legäturä de pace socialä, este instrumen tul cel mai bun pentru civilizarea popoarelor barbare, ce se aflä cu milioanele incä in Asia, Africa si Australia. De insémnat e, cä Anglia nu are relatiuni oficiale cu S. Scaun Apostolic, pentru cä nu are reprezentant oficial acreditat la Vatican, ci numai oficioase, pentru casul, cánd sunt a se pertracta afaceri in forma diplomaticä. Spre acest scop Englitera provede la trebuintä cu o ' misiune diplomaticä estraordinarä, cum s’au intémplat cu cätva ani inainte in causele bise- ricssci din Malta. Din acest punct de videre vizita regelui Eduard VII. la Papa, au Intempinat unele dificultäti de formaliläti diplomatice, inse tactul §i bunul senz al diplomatiei engleze au invins toate dificultätile. El au plecat dela Ambasada englezä, cu träsurila ambasadorului. si s’au dus deadreptul in Vatican. Si fiind cä nu era cu pulintä se i se rentoarcä vizita la Ambasadä, s’au stalorit, se nu faeä vizitä la Cardinalul Secrelar de Stat, Em. Sa Rampolla, cum fac de obicei suveranii, cari vin in vizitä la Papa, ci s’au decis in comunä intelegere, ca Pontificele va rentoarce vizita prin un trämis estraordinar la Londra. Usor au fost a combina toate aceste, pentru cä Eduard VII, ca principe mostenitor au petrecut mai multä vreme in Roma, in anii 1859 si 1862, si au avut oca- siune a cunoaste obiceiurile Curiei Pontificale, si ceremóniáiul ficsat pentru primirea Principi - lor si a Suveranilor. El au fost primit. in Vatican cu toate ono- rurile datorite inaltei sale dnmnitäti de Suveran, cu toatá gentileta si respectui, si Pontificele l’au salutat cu afabilitate plinä de demni- tate. Au fost cu Papa in conversatiune intimfi cam 25 de minute, dupä ce si-au prezentat su- ita. La rentoarcere au fost insotit cu acelasi ceremonial, cu carele au fost primit, §i sosit la Ambasadä §i-au esprimat uimirea, ca Sfintia S,i Pontificele, la aceasta vlrstä inaltä posede atäla 1 uciditäte de minte, §i cä cunoaste pe deplin toate chestiile, ce se agiteazä in lume in zilele noastre, fie politice, fie sociale. Itnpresia asupra regelui au fost atät de favorabilä, incät au ce- rut o fotografie, cea ce Pontificele i-au ?i trämis in sara zilei de vizitä, prin Monseniorul Stonor, Archiepiscop, membru al unei ilustre fa- milii engleze. Am constatat in ultima mea corespodentä, cä vizita regelui Eduard VII au fost ca ?i o a doua Fashoda, unde Englitera au oprit espe- ditiunea francezä, care au vrut se impedece inaintarea anglezilor, arboränd tricolorul francez. Anume, cätä vreme Franta radicalä §i anticle- ricalä au inceput o luptä cräncenä in contra bisericei catolice, prigonind §i alungänd congre- gatiunile religioase, cári erau cele mai mari binefäcätoare ale omenimei suferitoare, §i cari predicau evangelia la popoarele barbare in toate pärtile lumei, !ji cu evangelia deodatä civili- zatiunea cre^tinä: Englitera protestantä, mai circumspeclä decät guvernul sectar din Franta, isi trage cél mai mare fölös din p'rsecutiunile, ce sufer acélé
