Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-10-01 / 11. szám
166 REVISTA CATOLICA. »stinilor; iar !n minutul cel infricosat, cind cä- »derea Vienei era sä fi fost peirea civi 1 isatiei »moderne, n’ar fi fost nevoit Serban-Vodä sä »joace rolul unui Metiu Fufetiu in lagärul lui »Kara-Mustafa.*) In ori ce cas, bätäliile cari pu- »serä o stavilä definitivä seme^iei musulmane »se incinserä eind zilele unui Stefan si ale unui »Mihaiu erau foarte departe, si cind Domniatele »romínesti inaintau pe povirnisul decadentei: »Turcul insusi stie mai bine decit ori cine sub »ale cärui auspiciuri bätäliile acelea se cä$tigarä »pentru Cre^tinätate si eine juca inlr’insele rolul »cel covärsitor. »VII. Biserica Ortodocsci este punctui de areuzäm al cotropirei noastre din partea Bu- »siei. — Simpatii, promisii §i chiar binefaceri »nu ne lipsirä nici odatä din partea Muscalilor; »Muscalit insä sunt ni§te prietini cari nu se ga- »lantomesc numai din florile cueului. Ar fi de »ajuns spre a-i bänui, pe lingä evidenta intere- »selor §i a intentiilor finale, $i fapta cea elo- »cuentä cä diapasonul binevointei lor se schimbä »regulat de cite-ori am voit noi sä luäm uti avint »mai mare, si cä, pe lingä aceasta, ori ce ne au »dat sau oferit a fost totdeauna in nu'mele or- »todocsismului coinun. Chiar daeä Rusia ne ar »ademeni prin miragiul Rorniniei iredenle, care »ne ar cädea in sin indatä ce Austria ar fi bi- »ruitä, nu incape indoialä cä, adeverindu-se ca- »sul cel problematic al acestei isbinzi si ori ce »fricä a puterii rivale remänind inläluratä, cam »anevoe s’ar tinea Muscalul de cuvint mai bine »decit se tinu dupä luarea Plevnei. §i incá mai »anevoe ne-ar Irata mai tärziu altfel decit ca »pe niste vasali, spre a modifica apói vasaliíatea »in supunere deplinä si supunerea in desfiintarea »celei mai mici urme dintr’o nationalitate si »limbä, care stavilesle continuitatea geograficä a »panslavismului. Prilejul cel mai comod i vine »din parrtea pravoslaviei noastre: aceastä for- »meazä pretecslul cel mai obicinuit al propa- »gandei sale politice si al asupririlor sale; iar *) V. Sincai, f. III. p. 133. — Intre celelalte conse- cinte rele ale desbinärii bisericesti, Grama puné si des- nalionalisarea Ardealului, din causa cä nobilimea de acolo, ademenitä prin superioritatea clerului Protestant si latino-catolic, trecu pe ti npul Domnilor calvini in partea inarnicä. V. Grama: Istoria Basericei Romanesci; Blasiu 1884 p. 46. »dovada cea mai pipäitä a acestui trist adevär »este cä, si dincoace §i dincolo de Milcov, pra- »voslavnicii cei mai cu rivnä, si anume inteme- »iätorii sau patronii principali ai Societätii Or- »todoose, sunt toemai pärtinitorii cei mai cunos- »cuti ai Rusiei. Aceasta va fi pentru noi ale- »värata coadä a securii, pe care o cerea fabu- »listul nostru ca sä se poatä dobori mindrul »stejar respectat pinä azi si de träsnete si de »furtuni. Nu este oare toemai pravoslavia noa- »strä, impieunä cu cortegiul limbistic, etologic ?i »cultural ce i se forma treptat imprejur, argu- »mentül cel de cäpetenie al unei §tiinte tenden- »tioase, care intreprinsä mai de multe ori sä »dovedescä cum-cä noi am fi un popor slav ori »semislav, si prin urmare o parte viitoare din »acea gintä näpraznicä, care umblä sä se adä- »posteascä sub aripile pajärei boreale.*) Ni^te »planuri analoage cu ale Rusiei i se atribue §i »imperiului Austro-Maghiar, care ar fi clironomii »ambitiilor Ungurilor si ale Polonezilor din alte »vremuri. Eu unui nu mä voiu face apäräto- »rul lui, cu toate cä pornirile acestei puteri »spre cucerire nu sunt a lit de insemnate ca ale »Rusiei, si chiar realizindu-se pe spinarea noasträ, »ne ar compromite mai mi It independenta decit »nationalitatea, pe cind realisarea visurilor mus- »cälesti ni le ar räpi deopotrivä pe amindouä. »Insä primejdia din partea Austriei, de am fi Ga- »tolici, n’ar fi de aceeasi gravitate ca primejdia »din partea Rusiei, pe citä vreme stärue^te orto- »docsismul nostru; fiind-cä Biserica Catolicä, »fatä cu ori ce guvern, este mult mai indepen- »denlä decit Biserica Pravoslavnicä, si nu se lasä »a fi intrebuintatä ca un instrument dupä piacul au- »tocratilor. mai virtos astäzi. cind e nevoitä a si »apära drepturile mai in contra tuturor guver*) Cam astfei procede Moscovitismul fatä cu alte natii cari nu i sunt aevea mai inrudite decit natia noasträ. El a descoperit liunä-oarä mai deunäzi cä Etio- pienii din Abisinia, cari sunt crestini din vecbiul eres al Monolizitilor, apartin si ei Bisericei Pr.ivoslavnice; si o cantitate de ernisari muscali, cutreerä de cltva timp ni- sipurile pustielätii spre a atila acele poporatii in contra Englejilor si a Italienilor. Grecia insäsi inzadar se re- chiamä la clasicilatea oricinilor sale: i se gäsesc acum legäturi de rasa si de singe cu Rusia, de eätre Episcopul de Cherson, care in zilele trecute invoca aceste legäturi pentru realizarea ideei traditiotiale a mai multor generatii, adresinduse in public citra regina Olga. v. Independance Rournaine dela 18 August 1886. (Nota auctorului.)
