Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-09-01 / 10. szám
162 REVISTA CATOLICA. voturilor in ^»a propunerei Card. Satolli, au avul-o Cardi^Kl Sarto, care óin dupä inima lui Dumnezeu, vWuos, om cu stiintä ?i cu praxä in afacerile bisBcesti, va sti sä conducá biserica pe calea arätMi de gloriosul Leon al XlII-lea de pie memorie. La votarea urmäloare a rendit sä fie ales Card. Sarto, azi Piu al X-lea. Eu care iubesc $i stimez pe Card. Rarnpolla cunoscänd imprejurärile, cu toate cä prevedeam cä va avea multe voturi, am fost convins cä nu va urca trónul Papal, m’am indoit insä cänd in ziua inainte de a intra in Conclav am §tiut si■■ gure 25 de voturi. Mai apoi m’am desilusionat, §i prevederile unde au fo^t pentru unul dintre Card Archiep. din Venezia. Milano ori Turin; insä mai ales pentru Card. Sarto, care a dat nu odatä esemple luminoase de adäncä iscusintä in tratarea afa- cerilor sociale, si a unirei bisericilor. In 25 Aug. am fost fericit de a fi primit in audientä de Sf. Sa Piu al X-lea. Sfintia Sa, m’a primit cu afabilitate, si dän- du-mi mäna sä i-o särut cu dragoste §i bunä- vointä ’mi zice: Ce Eugeniu ! Ce Eugeniu! Prin aceste a aludat la disticul dedicat de mine Sf. Sale, cu ocasiunea alegerii 1 ui de Papä, cä adecä El sä íie un Eugeniu al IV, care a procurat uni- rea bisericelor, in consiliul general din Florenta. Sf. Sa cu umilintä a voit sä zicä cä nu e omul de a putea duce la indeplinire o asa maré opera! Am insä cunostintä positiva cä Sf Sa no teazä toate, si e in dar cu toatä mi?carea in afacerea unirei. In aceasta chestiune in restimpul Conclavului fiepte care Eminenlisim Cardinal a primit un memoriu tipärit in limba latinä prin Mons Drohobesky. Acest memoriu a fäeut o impresiune foarte pläcutä asupra Cardinalilor. Actiunea a lui Piu al X-lea in aceasta pri- vintä, nu se va desfäsura numai dupä un timp mai indelungat, acuma avänd sä-’si organiseze servitiul curtii, administratiunea dicasteriilor Ecclesiastice. Nu e incä denumit Secretarul de Stat. Aceasta denumire va intarzia pänä in Novembre, fiindcä atät Sf. Sa, cät si cei din Vatican au lipsä de putinä recreatie, dupä oboseala avutä cu ocasiunea boalei si mortii a Sf. Sale Leon al Xlll-lea, cu arangeara celor de lipsä la finerea Conclavului $i a celor ce au urmat. Toate aceste s’au petrecut intr’un timp cu cälduri tropicale cari au inceput in 20 lulie si azi incä tin ! Acuma cänd scriu in odaia mea am 27 gr. centigrade. In mci o varä nu- am suferit ca es- timp La umbrä temperatura a fost intre 30—35 de graduri! Ve puteti inchipui cu ce pläcere sedem la masä ca sä lucräm ! E natural cä toti asteaptä cu neräbdare un act oficios de insemnätate, din care sä se cu- noascä apriat vederile Sf. Sale. Dar pänä in Novembre va fi liniste si toate vor ii pe pace ; se intelege, numai relativä pen- trucä, afacerile curente ’§i au mersul lor regulat. Vä asicur, cä toti cäti au fericirea de a vorbi cu Sfintia Sa, sunt frapati de afabilitatea manierelor Cucereste initnile! Guvernele cari’^i au representati acreditati pe längä Vatican, sunt foarte multämite cu Piu al X-lea. Ziarele ilaliane si ale altor natiuni vorbesc cu mare respect despre El. Esceptioneazä gazetele partidului »Ro§u« §i ziarele revolutionäre ! Locuitorii Romei sunt incantati de Piu al X-lea; pare cä aici nu dom- ne§te decät El! Dupä alegere, ziarele tuluror partidelor, for de esceptiune, s'au ocupat despre Piu al X-lea, S despre virtutile 1 ui, despre popularitatea avutä in Venezia, si despre cea care in Roma zilnic ocupä tot mai mult térén 1 Fotográfia Papii e räspänditä si este la toate atelierile. In sala maré a Hotelului Minerva am avut I ocasiune a vedea ziare in toate limbile. Foarte j multe reproduc fotográfia lui, toate au rapoarte mai múlt sau mai putin esacte. Arn cetit si opi- niunile ziarelor greeesti atät asupra lui Leon . Xlll-lea, cät si asupra lui Piu al V-lea. In genere, sunt foarte mägulitoare; insá in special mod cänd vorbesc despre chestiunea Unirei. Ceeace denotä cä ideea ocupä teren, ca si acea care respunde natúréi bisericei Orientale, care are basa : Unirea credintei, iubirea cre?ti- neascä, uniformitalea directiunii, in butul tuturor neoteologilor, cari adopteazä principiile protes- tante, cari in unirea cu Sf. Scaun ved numai servitutea bisericilor Orientale Aulocefale! Un alt argument foarte discutat atät in Roma cät si afarä, argument discutat si in dis- cursurile private, este: lmpäcarea italiei cu Sf. Scaun. Darä de aceste in proxima corespondentä. N. F. Editor si Redactor responsabil: Dr. VASILIU LUCACIU. Baiamare (Nag/-Bánya), Tipográfia lui Stefan Nanasy.
