Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)

1903-09-01 / 9. szám

REVISTA CATOLICA

Hi

matiumle insufletile. In multimea adunata erau ! persoane de toate conditiunile, de toate natiunile, [ fi mai ales americanii s’au distins cu un rar entusiasm, agiländ färä astémpér batistele fi ste- | guletele americane, anurne pregätite pentru acea- sta ocasiune. Dupä ce s’au retras Piu X, multimea au inceput si ea a se impräftia in ordine, comentänd alegerea Cardinalului Sarto, fi fácénd toate combinatiunile posibile asupra alegerii lui,

Prolungarea Conelavei au dat loc la multe combinatiuni in foile liberale, cälä vreme cele catolice au observat o rezervá respectuoasä. Se ftie, cä mai adese-ori au fost amintit numele lui Rampolla, despre care se zicea, ca e sustinut de cardinalii francezi, spanioli si americani, precum si de cäträ italianii meridionali, si de unii cardinali din Curie; alui Serafim Vannutelli, care sä zicea a fi agreatul cardinalilor Austro-Ungari, a Germanilor si a mai multor cardinali de Curia; alui 1. Gotti, candidatui celor ce dorian se aibä un apérator aprig pentru ordurile religioase, fi mai ales pentru missionarii stráini. Cardinalul Di Pietro, se zicea a fi candidatui celor ce do- resc mai pre sus de toate pucea, pentru guver- narea liniftitä a bisericei lui Christos. Unii erau de párere, cä cardinalul Oreglia va intruni cele mai inulte voturi, si el va fi urmätorul lui Leon XIII.

Toti acestia au läsat afarä din reflecsiunile lor, cä existä cele doué directiuni mari, impri- mate prin aetiunea lui Leon XIII, adecä reforma socialä si Uniunea Bisericilor, si cä colegiul cardinalilor il va alege de Pontifice pre acéla, ca- rele va da mai multe garante, cä aceste directiuni vor fi pas de pas urmärite fi conduse spre calea realizärii.

ln urma unei consvätuiri avute cu un cardinal zelos, si luminat in chestia mare a Lnirei bisericilor, am espus episcopului Iuliu Droho- beczky, cä ar fi oportun a presenta cardinalilor un memoriu in seris, asupra Uniunei bisericilor. Aeeasta memorie au fost scrisä inainte de in- trarea Cardinalilor in Conclavä, dar n’au putut fi tipäritä decät Sämbäta seara, 1 August, si n’au putut fi trecutä la cardinali decät Duminecä, a doua zi de Conclavä. cänd s’au tinut deja de 2 ori scrutiniul electoral.

Cänd am auzit numele cardinalului Iosif Sarto, sub numele de Piu X, indatä um esclamat, iaeä Pontificele, carele va continua guvernul Bisericei, in cele doué directiuni indicate de Leon XIII, adecä cu reforma socialä, si cu Uniunea Bisericilor disidente, si rentoreändu-me acasä, in mod spontau am pus pe härtie epigrama aici adnecsatä.

Iosif Serta era un Cardinal, pre carele eu foarte bine fi deaproape Tarn cunoscut, incä din vremea, cänd era canonic la biserica catedralä din Trevizo. L’am revézut apói in Koma in i882, cänd au fost denumit de episcop in Mantua, fi cänd au fost numit de cardinal si patriarch de Venetia, in 1893. In 1896 avui onoarea de nou, sé-1 véd in Roma, unde au venit sä se iirfeleagá cu Leon XIII asupra congresului eucaristic, si au tractat eu mine in causa celebratiunei unui Pontifical grecesc. in Venep'a, in pnmele zile ale Congresului, dupä ce au obtinut permisiunile ne- cesare pentru asistenta alor 12 alumni din Colegiul S. Atanasiu.

Intre acesti alumni era fi románul vostru Epaminonda Lucaciu, preot astázi in diecesa Lugofului.

El au dispus, ca biserica sántului Zaharie sub directiunea mea sä se transformeze in bi- sericä orientalä, läsänd a se construi un Icono- stas provizor. Missa Pontificaiä au reufit märeata, cu asistinta congressistilor fi a multor Veneziani, precum fi a orientalilor rezidenti in numér mare in Venezia.

Cardinalul Sarto, carele unna cu credintä directiunile indicate de Leon XIII, prin celebrarea acestui Pontifical de rit oriental, au vrut sä pre- senteze ca intrupatä ideea Unirei bisericilor, fi asa prin un fapt serbatorese se arete congresi- stilor fi fratilor disidenti, in ce conziste Uniunea celor doue biserici.

Ce a tinge reforma socialä, s’au arätat fi pän’acuma atent fi sirguitor pe acest térén. Au intemeiat. mai multe tnsotiri economice, pentru prornovarea bunästärii economice a poporului creftin, in Venetia fi in toatä provincia, fiind in relatiune neintreruptä cu toti bärbatii rivnitori pentru binele fi progresul societätii creftine. Actiunea lui au fost atät de intersivä fi prudentä, de i-au sucees a seoale pre toti framassonii fi