Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-09-01 / 9. szám
124 REVISTA CAT0L1CA. cu seamä dela autoritalea institu tä de Dumnezeu. Aceastä autoritate e sdrunci- natä in Emilie, in scoalä, in afacerile publice. — peste tot, ori unde t:-ai intoarce privirea. Nu existä guvern, care sä nu su- fere din causa acestei sdruncinäri; nici chiar Germania, nici Francia, nici cele mai mari si mai civilisale téri nu pot face escep- tiune, deoarece democratia socialä, acest principiu incarnat al negatiunii ori-cárei autoritáti s’a incuibat si se desvoaltä in mod inspäimentätor in sinul lor. ípi aceastä sdruncinare e in multe téri atat de teri- bilá, meat ici-colea guvernarea devine mai múlt sau mai pufin imposibilä, sau cä forma de stat amenintä a se ruina. In aceste timpuri grele se urca pe scaunul apostolic Piu X, si trónul acesta insemneazä -— in hitelesül cel mai eminent al cuvinlului — autoritate. Piu X este deci representantul supremei autoritäti spirituale, si trebue ca de acum inainte sä-i fie cel mai puternic apérátor. Curen- tul dusmänos ori-cárei auläritäti si-a roslo- golit valurile sale si spre Koma, si ele se inaltá furioase imprejurul slancei lui Petru: Deoare-ce insä avem acum pe cärmaciul cel adevérat, putem privi in viitor cu toatá increderea. Leo X111 i-a läsat ca mostenire 0 parolä potrivitä, vorba »Fermezza«, va sä zicä tärie, Constanta. — si Piu X isi va insusi de sigur aceastä parola. Pe lángá toatä moderatiunea ce caracterisä pe Leo XIII, toemai aceastä parolä ii forrná secre- tul tuturor succeselor sale: el nu escitä pe nimenea, dar nici nu cedá nici un dram din dreptul, din principiul bisericesc, nici fatä de Italia revolutionär, nici fatä de állá putere. Tot aceastä parolä, acest talisman, isi va afirma acuma puterea. De ace^a primim cu cea mai mare bucurie sufleteascá nunciul cardinalului Macchi (care a fäcut cunoscutä alegerea) si-i uräm noului Papä: »ad multos annos!« Si cänd ii trimetem salutärile noastre fiiesti 1 i la Roma, il rugäm cu cea mai sincerä ve- neratiune si supunere sä ne dea binecu- vintarea iui pärinteascä apostolicä. Junejea Papéi. Piu X isi trage originea din Riese, un sat in districtul Castelfranco-Veneto, unde s’a näscut la 2 lunie 1835. Pärintii sei apartineau unui cerc simplu de cetäteni. Surorile si fratii séi träesc si azi in posi- tiuni modes e de tot. ln Salzano, jntr’un sätut mic, aproape de Mestre, träesc doué surori ale fostului Patriarcli; una Antonia, märitatä dupä Francesco De ’Dei, este croi- toreasä; cealaltä, Lucia, este sotia lui Luigi Boschin. care e sacristan in bi^erica paro- I chialä si e si negutätor de mär ntisuri. In Riese, in locul séu natal, träeste in vechea casä pärinteascä o sorä, Teresa, märitatä dupä Parolin, care tine un debit de beuturi spirtoasc, tie sare si tutun. Muma sa, ajunsá la adänci betränete, tráia páná mai deunázi, impreuná cu íréi surori ne- märitate, imprejurul fostului Patriarch, care e cel mai in virstä intre 8 frati. Fratele séu Angelo e negutätor de vinurj in Mantua. Sarto si-a inceput studiile in locul séu' natal; pärintii séi, oameni piosi, il trimi- serä sá-si continue studiile in Castelfranco. in orasul unde s’a näscut vestitui pictor Giorgione, a cärui »Madonna« sträluceste in catedrala de acolo. De aci trecu tinerul in seminarul din Padua, unde imhräcä haina preoteaseä. P5reot si Episcop. Dupä ce si-a terminat studiile teologice cu un succes strälucit, se fäcu preot in catedrala din Castelfranco, si, incä tiner, paroch de Tombolo, iar in anul 1867 pa- roch de Salzano. Episcopul din Treviso 1-a apreciat pe Sarló dupä inaltele sale merite si-1 numi canonic la catedralä si-1 fäcu »Primiciero« (archidiaconj al Capitolului. Sario deveni apói secretar episcopal, mai pe unná Vicar general. ln anul 1884, cänd scaunul episcopal din Mantua deveni vacant, alegerea cázu pe Sarto. Ca episcop gäsi el intäi cämpul cél adevérat de activitate pentru mariié sale talente.
