Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-08-01 / 7. szám
116 REVSITA CATOLICA. Poate-se face, se nu esiste aceasta Bisericä Catolicä in Romania ? Evident, nu se poate. Pentru eine esistä aceasta Bisericä Catolicä ín Romania. Firesc lucru, pentru adeptii, pentru fiii. pentru credinciosii acelei sänte Biserici. Dar ce $i eine sunt credinciosii acestei s. Biserici ? Sunt mainainte de toate cetätenii baijtinasi ai terii, din mosi-strämosi romäni si fii ai s. biserici catolice. Cäträ aeestia se adaug sträinii de toate lim- bile, cari vin in Romania, ca meseria?i, ca raun- citori, ca agricultori, ca eomercianti, etc. dintre cári cei mai multi sunt. flottanti, iara multi se asazä stabil in tarä. se f'ae cetäteni, tji vreau se fie fiii Romäniei libere. Ce tinulä are, trebuie se aibä fatä de aceste elemente s. bisericä Catolicä? Spiritul acestei s. biserici vorbeste dar de tot. Trebuie se le fie, si le este: mamä dulce, iubitoare, ocrotitoare si ingrijitoare a vietii lor religioase, a interesului suprem, a mäntuirei su- fletelor lor. E lucru firesc insé, cä aceste elemente avénd si relatiunile civile in viata lor, reclamä interesarea bisericei lor si in aceasta privintä. Aici e »punctum saliens«. Aici sunt crucile drumului, si punctui de critica : oare este cineva fiúi, sérvül, credincios al s. biserici Catolice, sau sub mantaua religioasä urmäresle alte scopuri, strä.ne de spiritul Bisericei lui Christos. Evident, cä s. Bisericä Catolicä in Romania, in relatiunile sale civile, cu statui, cu credinciosii sei, cetäteni romäni, nu poate sé fie alta, deceit nationale romána. Asadarä s. Bisericä Catolicä in Romania, are se cultiveze inainte de toate aceste relatiuni, si nu are se fie, nici se se presteze nimenui de mijloc, de instrument, pentru scopuri, pentru vel- leitäti politice, cu atät mai putin are se faeä sau se permitä agitatiunile stupide §i criminale, ce s’au dat in vileag in coloanele unui pamflet numit »Budapest! Magyar Hirlap«: precum nici nu le face, nici nu le permite» Asta nu insamnä, si nu eschide, ca interesele religioase, sufletesti ale tuturdr credinciosilor s. Biserici catolice, se nu fie considerate tji ocro- tite, asa, precum cere legea supremä: salus animarum 1 Sau are se fie s. Bisericä Catolicä in Romania, o institutiune »sträinä« ? Fereascä Dumnezeu! Numai simbriasii, nu- mai cei ce nu au spiritul Bisericei Catolice, ar putea se lucre in o directie atät de fatalä. Si aceia indatä se cunosc, ies la ivealä prin fap- tele lor necatolice, si sunt predati dispretului public. Alte sunt relatiunile in Austria $i in Un- garia, cari state n’au fost, nu sunt, si nu vor ti in veci state nationale, ci sunt state poliglotte, unde, iarä dupä firea lucrului, bisericä fie ?i cärui popor are sé oeroteaseä si se ingri.jeascä viata si desvoltarea poporului propriu. Aici ten- dinta naluralä a popoarélor e spre federalisare, si unicul sistem politic de guvernament, carele fatalmente va reclama realisare, cät de curénd, este confederatiuneá popoafélor, §i asa, acéla este patriot adevérat, si fiú sincer al s. Biserici crestine, carele lucreazä la realisarea principiului, ce aduce pacea, buna intelegerea, infrätirea intre popoare. Pärintele Baud au priceput taina aceasta, §i cu tót devotamentul au lucrat pe terenul bi- sericesc, in sens patriotic román, cum pofteste spiritui s. Biserici Catolice in Románia. Dar bine, cu teória suntem intele^i, inséunde e practica? Iacä unde: in doctrina moralä! Morala catolicä cuprinde si pétrunde toatä viata omului. Nu-1 lasä pre om färä de directiune si färä svat conducätor, nici in bisericä, nici in familie nici in stat, nici in viata civilä. Pentru aceea, »morala catolicä« este ace! talisman scump, nepretuit. care formeazä busola vietii private a omului, $i a vietii publice a individual si a popoarélor. Bun lucru au fäcut Par. Baud, si foarte in- telepteste au lucrat, cánd au dat la tipar tractatui seu despre morala crestinä. Gartea aceasta este ca o oglindä a invetäturilor moralei crestine, precum acele sunt observate §i prescrise in s. Bisericä Catolicä.
