Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)

1903-05-01 / 1. szám

REV1STA CATOLICÄ.

13

Leon XIII. nu are armalä pämenteanä, nici (lote pulernice de mare, din contra, din réutatea vremilor e inehis in Vatican, fiind impresurat de putere dusmänoasä, care permite, ca popoa- rele si natiunile lumei se vinä din toate partile lumei la Roma, si se intre in Vatican, ca se-L salute cu respect omagial si se-L serbätoreascä cu entusiasm. Aceasta putere dusmänoasä, aliata ?i totodatä sclavä sectelor anticre^tine, cänd se laudä cä il tine pre Papa liber, pentru cä nu impedecä, din contra reguleazä cu puterea sa politia'ä intrarea in Vatican, tot atunci e cea din- täi a areta jaluzie $i temere pentru serbärile ce se fac intru onoarea Capului Bisericei catolice, penlru cä cei ce vin pentru Papa, nu mai cearcä, eine sede in Cvirinal, sau eine discutä in Mon- lecitorio si in »Palazzo Madama.«

Asa, consideränd etatea Pontificelui, e slab de Irup; conzideränd, cä nu poate iesi din Vatican^ prisonier; consideränd, cä traieste din conlribuirile benevole ale credincio§ilor, e serac

Cum se poale, cä un släbanog, un om serac, un prinsonier, atrage la sine o lume intreagä? Zic, o lume intreagä, pentru cä iubileul Pontifice 1 u i au fost si este celebrat in toatä lumea ca- lolicä, pänä in sätutele cele mai indepärtate si ascunse, unde se afllä o bisericä sau o capelä catolicä. Leon XIII. serac de mijloace, slab de puteri corporale, lipsit de mijloace materiale, robit de o putere du^manä, cucereste o lume intreagä, care II admirä, II aclama, II ;erbäto- reste, penlru cä El este Capul Bisericei Catolice- fji aceasta imbiätiseazä toate limbile, toate natiunile, toate riturile cristiane, toate térile lumei.

Cu Papa e lumea catolicä, Papa e o putere preste toatä lumea. Ori-care putere lumeascä, lie cät de vastä, se sustine prin forta armetor, cu bani §i cu arta politica, si asa e totdeauna o putere circumscrisä, ce se va numi Anglia, Franta, Rusia, Austria, etc. Puterea Papatului e universalä, pentru cä e intemeiatä pe credintä si pe iubire.

Credintä, sub directiunea si guvernarea Papéi, formeazä armonia universalä a inteügen- telor, iarä iubirea formeaza armonia inimilor. Si prccum credintä ?i iubirea nu au hotare nici margini geografice pe fata pämentului, asa si puterea Papéi se estinde preste toatä lumea, si cuprinde mintile si inimile tuluror credincio?ilor de pe rotogolul pämäntului.

Aceasta armonie a credintei si a iubirei se mentine prin lucrare practicä si prin misiu- nea dumnezeiascä a Preotiei Catolice, esprimalä in cele trei graduri: Episcopi, Preoti si Diaconi, cari formeazä hierarchia, prin care se guverneazä Biserica Catolicä, pänä la marginile paméntului, §i isi are de Cap suprem pre Pontificele Roman.

lacä cenlrul aejiunei bisericei lui Chrtstos,

si a vietii ei supranaturale: Papa, de unde pleacä si se sustine toatä viata religioasa iji moralä a bisericei lätite preste toatä fafa paméntului.

Leon XIII, in tnijlocul difficultätilor puse in calea Bisericei Catolice de sectele anticristiane in toate unghiurile pämentului, au sciut sé-?i implineasca misiunea inaltä, ce i s’au incredintat dela Dumnezeu, dänd si aretänd directiuni admirabile, in cari conservänd tare §i neclinlitä credintä si morala catolicä, se aratä de spirit conciliant, unind Iária apostolica, cu iubirea sau caritatea evangelicä. Invetäturile, directivele Lui, inai ales in chestiile sociale, si in causa reunirei bisericilor disidente, precum si in ches- tii mari de interes capital in viata statelor, in Germania, in Hispania, in Austria, in America latina si in Slatele-Unite, precum in Canada §i in alte locuri, au atras cäträ Papa si cäträ idea catolicä nu numai respectui si multämirea cato- licilor, ci si a acatolicilor, §i mai ales a dom- nitorilor si a guvernelor, dovedindu-se prin fapte, cä Papa este cel mai bun ?i mai sigur razim al ordinei publice, si garantia progresului spre bu- nästare si fericire.

Cele trei iubilee ale Pontificelui, iubileul Preotiei, a Episcopiei ?i a Pontificatalui, au aije- verit in mod neindoios, cä singur Papa posede Putere universalä, obsteascä, inaintea cäreia se inchinä puterile paméntului, cari pricép si inte- leg, cä nu ajunge nimic puterea materialá, fara de cea moralä, si cä temelia si sustinelorul aces- tei puteri morale este Papa, prin prerogative^ sale, ce le are in calitate de Cap al Bisericei Catolice.

Capií statelor si guvernele, cari nu sunt sectari, sau nu sunt in slujba seclelor anticristiane, de §i acatolici, prin actiunea firmä fji conciliantä a Pontificelui Leon XIII, recunosc, cä Pontificatui Roman este un principiu bine- fäcätor pentru ordinea socialä, si- nu lucreazä numaí din interes propriu eseluziv §i egoistic, ci e pentru binele omenimei intregi, care are trebuintä de confortare ?i- de mängäiare in mijlocul nécazurilor vietii, de pacificatiune in turburärile sociale, si de conciliatiune in con- flictele claselor diverse sociale. De aici isvoreste puterea lui Leon XIII. si- interesarea lumei intregi pentru iubihul Seu Pontifical.

Si- Leon XIII cu drept cuvént se numesle Pärintele muncitorilor, sau inai bine zis, El este impäeiuitorul claselor diverse sociale, cea ce formeazä o alta cununä a iubileului seu Pontifical. Dupä directiunele Lui, si dupä instructiunile date in causa actiunei Democratiei crestine, in toatä Italia se vede o rede^teptare, o reorgani- zare puternicä a actiunei catolice, in toate cer- curile, in toate asociatiunile, cu scopul sublim de infräfire intre toate elementele vietii sociale