Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)

1903-08-01 / 7. szám

100

REVISTA CATOLICÄ

neto. Doi membri ai familiei au purtat dignitatea de cardinali, Iosif Pecci episcopul gubian,$i prea- fericitul Papä.

S’a näscut in timpul acéla, in care Italia gemea greu sub tiränia lui Napoleon, cu deo- sebire statui papai, de sub care numai la anui 1814 s’a eliberat, cänd congresul de Viena ia- rä$i l’a re’nfiintat.

Intre suvenirile virsiei céléi mai fragede s’a imprimat adánc suferinfele poporului din locul sdu natal, $i totodatä amintirea munificentei esemplare a pärinfilor sei, cari de$i trebuiau sS se’ngrijeascä de cre$terea unei familii numeroase, au fost pururea gata a ’ntinde ajutor §i män- gäiere tuturor celor ce suferiau; $i a mai rSmas amintire vie despre acea conversafiune intima, plinä de spirit religiös, ce a avut ocasiune de a asculta in cercul familiei, mai ales de pe bu- zele amicului casei lor, episcopul de Anagni.

Micui Pecci dupäce a terminat $coalele pregätitoare, in colegiul j esui filor din Roma §i Viterbo, deja in etate de 15 ani s’a hotärit cä va fi preot, $i astfei in anul 1829 s’a inseris la facultatea teologicä. In etate de 22 ani a terminat teológia. La anul 1832 in 15 Novembre s’a inseris la »Academia dei nobili«, care a fost $coala diplomatics a statului papal. Pecci. in timpul acesta a inceput a sS numi loachim care nume incä l’a cäpätat la botez. Cauza a fost cä in Roma pe timpul lui la biserica »Santa Maria Maggiore« era un preot cu numele Vincenfiu Pecci, cu care nu a stat in nici o legatura familiars, $i aceasta imprejurare a dat ansä la mai multe erori, cu privire la persoanele de acela$i nume.

Pänä la 1837, 4 Novembre a fost membrul »Academiei dei nobili«. In 23 Decembre tot in acel an a fost sfinfit de preot prin cardinalul Odeschalchi. Nu peste mült Papa Grigore XVI l’a trimes la Benevent de guvernator.

Un an $i jumätate a fost Pecci guverna- torul provinciei Perugia, $i in timpul acesta a dat serane de abilitatea sa guvernatoricä, astfel ineat tofi au fost fafä de el cu admirafiune § recuno^tinfä. N’a fost vre-un lucru, cät de mic sS fi fost acéla, daeä era in legäturä cu interesele supu$ilor sei, sS nu se fi ocupat cu atentiune. O dovadä eclatantä a interesärii sale fafä de

supu$ii sSi e : cä intr’o dimineafa, cu doi oficiali de-ai lui, a cercetat brutäriile, a läsat sS se mS- sure pänile, $i atländ cä unele nu au greutatea corSspunzgtoare mSsurei legale, le-a pus in corfe deosebite $i dupäce a finit cercetärile, cantitatea astfel adunatä a impärfit’o intre sgracii ora$ului.

Pecci incä n’a fost de 33 ani cänd s’a bu- curat de distinefiune $i incredere, cum pänä atunci numai episcopii §i bärbafii mai inaintafi in etate se bucurau $i nu preofi tineri cum a fost el. Grigore XVI in anul 1843, 17 Ianuar l’a numit Nuntiu papal la curtea regelui Belgiei Leopold I. Dar inainte de a-§i fi ocupat postul, Papa l’a numit de archiepiscop de Damietta $i astfel in anul 1843 19 Februar, in Roma, intr’o Duminecä, intr’o bisericä ziditä in onoarea Sän- tului Laurenfiu a fost consaorat de episcop.

De§i tiner, totu$i a$a de istef $i a$a de cu tacticä $i-a implinit Pecci misiunea cä in timp pufin, nu numai mulfumirea regelui a $tiufo cä$tiga, ci alipirea curfii intregi, recuno$tinfa cercurilor celor mai inalte, insuflefirea intregei tinerimi studioase, $i stima poporului. Dupä o activitate de 3 ani clirna rigidä l’a constrins ca s£-’§i cearä rechemarea, regele l’a onorat cu cea mai de frunte distinefiune, $i l’a rugat pe Papa ca sS-’l denumeascä de cardinal.

Inainte de ce s’ar fi realtors la Roma a cälätorit prin Germania, Franfa $i Anglia, in tot locul sporindu-§i esperinfele, cu deosebire pe terenul viefii biserice$ti, cu celea auzite $i vg- zute. Pe Papa nu l’a putut se’l vazä $i nu i-a putut préda scrisoarea regelui Leopold I, de- oarece cänd a sosit la Roma, cäträ capätul lui Maiu al anului 1846, Grigore XVI era foarte greu bolnav §i nu mult dup’aceea a §i murit. Insä inaintea morfii sale s’a ingrijit de soartea lui Pecci, cäci la rugarea unanima a perugie- nilor, incä in 10 Ian. l’a numit de episcopul ace- stei diecese, $i de cardinal »in petto«.

Dela anul 1848 pänä la 1854, cu putine intreruperi, grave desastre au nelini$tit teritoriul $i pe credincio$ii din episcopia lui Pecci. Mai intäiu grozäveniile revolufiunei $i a resbelului, acum inundäri $i foamete, acum cutremur de pämänt $i morburi epidemice.

Intre toate jurstärile acestea grave, episcopul, a fost pästorul credincios, pärintele mi~